CONSILIUL ECONOMIC PE LÂNGĂ PRIM-MINISTRUL RM

The Secretariat of the Economic Council to the Prime Minister is supported by the European Bank for Reconstruction and Development, funded by the UK Government’s Good Governance Fund
img
Language

Sectorul alimentației publice

  • Baruri, cafenele, restaurante

Lovitura de grație asupra sectorului Restaurante și Catering (ReCa) a survenit chiar din primele zile de declarare a situației excepționale. Cifra de afaceri din acea perioadă a devenit de zero absolut („zero este zero”) în timp ce stocurile de produse, materie primă, adesea perisabile erau încă pline. Arenda, salariile, dobânzile la credite reprezintă o componentă semnificativă a costurilor, care au rămas în continuare la același nivel. Estimativ, circa 25-30% din angajații restaurantelor care au livrat la domiciliu au fost disponibilizați, ponderea lor la restaurantele care nu făceau livrări, fiind și mai mare (au fost menținut doar nucleul firmei: administratorul, contabilul, bucătarul). În cazuri individuale, prestatorii serviciilor de locuțiune au coborât sau chiar anulat plățile de arendă pentru lunile martie-aprilie, dar este puțin probabil ca acest act de caritate să se transforme în ceva sustenabil. O cale alternativă pentru mulți agenți economici din acest sector care nu erau împovărați cu credite a fost să sisteze definitiv activitatea, renunțând la veniturile viitoare dar și la costurile actuale.

După reluarea activității, s-a dovedit că revenirea la normalitate nu mai e posibilă. În luna iunie vânzările au constituit doar 30% din cifra respectivă în anul precedent, iar în luna iulie – aproximativ 50%. În condițiile actuale majoritatea agenții economici din acest sector au numărate lunile până la faliment (aproximativ 6-9 luni.) Potrivit estimărilor, în primăvara anului viitor nu vor rămâne în picioare mai mult de 1/3 din barurile, cafenelele și restaurantele care există astăzi.

În plan social, impactul cel mai negativ vine de la disponibilizarea personalului direct și indirect implicat în sectorul alimentației publice, care ajunge la circa 50 mii de angajați. Ținând cont de numărul de furnizori (aproximativ 90 mii) care alimentează acest sector cu materie primă, o serie de impacturi în lanț este foarte probabilă. Din mărturiile companiilor afectate, procedurile de calificare a persoanelor disponibilizate ca șomeri de către ANOFM sunt anevoioase și nu duc la niciun rezultat. În aceiași perioada instituțiile publice activează în regim redus de muncă, numărul de aplicații este mare, iar întru evitarea contactului fizic, se prezintă copiile scanate ale documentului, care manual sunt introduse în baza de date. Niciunul dintre aplicații la ajutor de șomaj nu au beneficiat de o rezoluție pozitivă. De asemenea, subvenționarea taxelor salariale nu a avut efectul scontat, dat fiind că patronii nu au avut din ce să achite șomajul tehnic și a disponibilizat angajații în masă.

Un deranj în activitatea actuală a restaurantelor vine de la modul imprevizibil și neuniform de aplicare a restricțiilor. Este dificil din punct de vedere logistic să te conformezi cu normele noi, anunțate prin mijloace media la 9 seara și să le pui în aplicare la deschiderea localului a doua zi de dimineață. Ar fi mai oportun ca intrarea în vigoare a noilor norme să se producă în 3-4 zile astfel încât agenții economici din ReCa să-și poată ajusta modelul de business. Unele norme nu sunt bine fundamentate  și implementabile (cum ar fi demonstrarea legăturii de rudenie, aplicarea distanței de 1,5 metri între clienți și nu între mese cum se practică în alte țări). La fel nu este clar ce se întâmplă cu normele mai vechi din moment ce în vigoare intră alte norme noi care parțial le substituie. Activitatea organelor de control și constatatoare (în afară de ANSA, care are competențe clare în acest domeniu, la control se prezintă poliția, pretura etc.) este în contradicție cu promisiunea statului de a ajuta, iar amenzile aplicate, din cauza mărimii exagerate a acestora, au caracter de expropriere.

Măsuri solicitate:

 

Subvenționarea integrală a creanțelor pentru șomajul tehnic de rând cu taxele salariale pe durata carantinei

Uniformizarea și previzibilitatea aplicării restricțiilor de sănătate publică

Moratoriu asupra controalelor/verificărilor inopinate cu excepția celor de la ANSA

Simplificarea procedurilor de înregistrare la ANOFM a șomerilor și majorarea bugetului pentru alocațiile de șomaj și acordarea unui suport financiar direct angajaților staționați echivalent cu suma indemnizației

Stabilirea unui regim special de taxe pentru sectorul alimentației publice (5-10% TVA)

Exonerarea tinerilor angajați de la plata taxelor sociale în primii doi ani de activitate

Facilitarea locuțiunii la prețuri reduse (prin licitație) pe terenuri publice

Stimularea pieței de desfacere prin achitarea tichetelor de masă (supliment nemonetar la ajutorul de șomaj sau social) în volum de 300-400 milioane lei

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Stay ahead in a rapidly world. Subscribe to Prysm Insights,our monthly look at the critical issues facing global business.