CONSILIUL ECONOMIC PE LÂNGĂ PRIM-MINISTRUL RM

img
Language

INTERVIU: Ion Lupan. Despre primul pachet legislativ pentru digitalizarea economiei

Un interviu cu Ion Lupan, Șef al secretariatului Consiliului economic pe lângă Prim-ministru, în cadrul campaniei media „Dialog Pro Business”, susținute de Agenția de Investiții „Invest Moldova”.

Bună ziua, Ion. La 11 noiembrie, Parlamentul Republicii Moldova a votat primul pachet legislativ pentru digitalizarea economiei moldovenești. În opinia mea, acesta este un eveniment semnificativ care ar trebui să dea un impuls major dezvoltării afacerilor. Totul a început cu „Foaia de parcurs pentru stimularea digitalizării economiei naționale și dezvoltarea comerțului electronic”, elaborată de Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru. Când ați început elaborarea acesteia?

În ultimii doi ani trecem printr-o situație epidemiologică foarte dificilă, ceea ce a afectat toate domeniile social-economice din țară. Agenții economici au fost loviți dur de consecințele provocate de COVID-19. Restricțiile de circulație, munca la distanță ș.a.m.d., ne-au făcut să înțelegem că trăim o nouă realitate. Așa că anul trecut Ministerul Economiei, în comun cu Consiliul Economic și suportul partenerilor de dezvoltare – BERD, GIZ Moldova, USAID (prin Programul Reforme Structurale în Moldova) și IFC au elaborat „Foaia de parcurs pentru stimularea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic”. Documentul conține subiecte colectate de la comunitatea de afaceri, și țin de necesitatea promovării proceselor de digitizare a mai multor procese G2B, B2B, B2C – sau simplu vorbind – comunicarea la distanță dintre stat, cetățean și omul de afaceri.

Acesta este un subiect amplu, care se răsfrânge asupra tuturor aspectelor vieții contemporane…

La momentul actual, acest document numără 80 de subiecte, față de 37 câte erau inițial incluse în document. De ce spun la acest moment – pentru că „Foaia de parcurs” este un document „viu” sau, cu alte cuvinte, membrii Consiliului Economic pot propune spre includere în documentul respectiv și alte subiecte care necesită soluționare.

Care sunt principalele obiective ale „Foii de parcurs”?

Sunt patru obiective majore:

1. Dezvoltarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru afaceri;

2. Îmbunătățirea comerțului electronic și a plăților electronice;

3. Îmbunătățirea procedurilor vamale pentru exporturile online și stimularea serviciilor poștale și de curierat;

4. Consolidarea și atragerea platformelor naționale și internaționale de comerț electronic în țară.

Nu vom putea enumera toate cele 80 de subiecte, însă putem scoate în evidență câteva. Care sunt cele mai relevante?

Printre subiecte se numără reforme care, deși trebuiau aprobate demult, erau trecute cu vederea. De exemplu un pachet curajos de propuneri ține de crearea condițiilor de activitate nestingherită pe piață a operatorilor de plată non bancari. Asta ar permite agenților economici să acceseze servicii mai ieftine, mai flexibile și mai moderne atunci când fac plăți fără numerar, care la moment sunt dezavantajate, spre deosebire de statele ce avansează tehnologic și contrar așteptărilor consumatorului și comercianților. Este necesar să îmbunătățim în Moldova situația din acest domeniu.

Ne putem aștepta și la o reducere a comisioanelor de tranzacționare cu cardul bancar?

Aceasta este o condiție de importanță fundamentală. La urma urmei, profitabilitatea multor afaceri este de așa natură încât fiecare procent din cifra de afaceri este o valoare extrem de sensibilă care afectează tranziția unei afaceri în mediul online. O altă propunere multașteptată de comunitatea de afaceri vizează accesul on-line la Registrul unităților de drept din Moldova. Astăzi agenții economici care vor să stabilească relații de afaceri cu investitorii străini trebuie să parcurgă un șir de procese birocratice, costisitoare și epuizante ca să obțină de la instituțiile statului extrase din Registrul de stat, care mai trebuie traduse, autentificate și apostilate. În străinătate, obținerea acestor informații se face prin intermediul unui portal securizat, care conține date deschise și veridice despre compania cu care se inițiază un parteneriat investițional sau alte relații contractuale. Același lucru se vrea și în Moldova, pentru a economisi timp și resurse.

Care sunt planurile privind comerțul electronic? Acesta a cunoscut o creștere majoră în timpul carantinei, dar bănuiesc că ritmul de dezvoltare a încetinit din nou…

Ca să evităm orice perturbări, este necesară sincronizarea legislației din domeniul comerțului electronic. La momentul actual, Legea comerțului electronic și Legea privind protecția drepturilor consumatorului tratează diferit anumite subiecte decât Codul Civil sau alte acte normative mai actuale, lucru care derutează operatorii din domeniu.

Un alt bloc de propuneri ține de încurajarea comerțului on-line. Astăzi și comercianții-ambulanți, și cei din comerțul cu amănuntul, și din on-line sunt puși în același condiții fiscale, cu toate că regulile de joc sunt diferite pe toate aceste segmente. Experții propun să se creeze condiții ajustate la specificul afacerilor pentru susținerea dezvoltării comerțului electronic, care nu are nevoie de anumite elemente, cum ar fi mașinile de evidență a numerarului sau controale fiscale epuizante. Cei de pe on-line ar putea fi scutiți de prezentarea dovezilor tranzacțiilor financiare, deoarece FISC-ul deja le poate urmări electronic.

Așadar, ce a votat Parlamentul la 11 noiembrie?

În Parlament, pe 11 noiembrie 2021 a fost votat primul pachet de digitizare a economiei. După ce am elaborat prima variantă a „Foii de parcurs”, am prioritizat soluționarea câtorva din problemele alertate de comunitatea de afaceri. A fost elaborat un pachet de modificări legislative ce permit:

– Înregistrarea la distanță a unei companii, modificarea documentelor de constituire sau de lichidare a afacerii;

– Posibilitatea utilizării semnăturii electronice în raporturile de muncă între angajator și salariat, inclusiv semnarea contractelor de muncă la distanță;

– Recunoașterea unilaterală a semnăturilor electronice avansate calificate emise în statele UE și posibilitatea de a interacționa cu autoritățile din Moldova la distanță pentru diasporă și investitorii europeni;

– Posibilitatea de a obține semnătura electronică avansată calificată în consulatele RM peste hotare;

– Utilizarea largă a documentelor electronice și consolidarea în folosul cetățeanului a prevederilor Legii privind semnătura electronică și documentul electronic;

– Introducerea procurii electronice în relațiile cu autoritățile publice;

– Obligarea instituțiilor publice, în primul rând a Agenției Servicii Publice și a primăriilor, să recepționeze documentele electronice și să elibereze prioritar în format electronic diverse acte (decizii, certificate, extrase, acte permisive, etc.);

– Facilitarea înregistrării la distanță pe portalul achizițiilor publice și ulterior a achizițiilor publice electronice;

– Utilizarea documentelor electronice în alte domenii importante pentru afaceri, inclusiv în relațiile cu companiile de utilități publice (furnizori de gaze naturale, curent electric, apa/canalizare, comunicații, etc.);

– Eliminarea notificării și autorizării în calitate de operator de date cu caracter personal;

– Extinderea formelor legare de exprimare a consimțământului cetățeanului la procesarea datelor personale.

N-aș vrea să ne scape detaliile importante din această listă. Propun să ne oprim asupra unor aspecte – cum se va realiza, de exemplu, înregistrarea la distanță a unei companii?

La momentul actual, modificările legislative urmează să fie publicate în MO ca să intre în vigoare, legislația conține un șir de piedici în procesul înregistrare a afacerilor la distanță. Pentru a face modificări în actele de constituire a afacerii, antreprenorul trebuie să se deplaseze fizic la instituțiile. În ultimii doi ani, însă, din cauza restricțiilor pandemice mulți antreprenori au fost blocați peste hotarele țării sau au stat în carantină, iar faptul că nu au putu face la distanță toate modificările necesare le-a limitat grav activitatea economică.

Parlamentul a votat modificări le legislație care vor permite antreprenorilor să-și deschidă afacerile on-line. Mai mult, schimbările în legislație vormai da posibilitate oamenilor de afaceri să facă on-line și modificări în actele de constituire a întreprinderii, și chiar să lichideze on-line afacerea.

Astfel, modificările legislative vor impune autoritățile să accepte înregistrarea și lichidarea la distanță a afacerii și efectuarea modificărilor în actele de constituire prin utilizarea semnăturii electronice și a documentelor electronice.

Tot aici vreau să menționez și despre faptul că acum autoritățile vor fi obligate să elibereze documente în format electronic.

Deci se va putea renunța la hârtie?

Astăzi, agenții economici și persoanele fizice, deși au dreptul, conform legii privind semnătura electronică și documentul electronic, să nu mai vină fizic la instituțiile statului pentru a ridica sau a prezenta documente solicitate pe suport de hârtie, acest lucru totuși are loc. Proiectul de lege, votat de deputați, prevede drept soluție, obligarea autorităților publice să utilizeze semnătura electronică și documentul electronic în aceste procese, în paralel cu metoda tradițională, pentru cei ce nu sunt gata tehnologic.

Se va aplica acest lucru și contractelor de muncă?

Subiectul semnării contractelor digital a apărut în perioada pandemică, când relațiile dintre angajat și angajator au suferit schimbări, patronii fiind nevoiți să-și trimită personalul acasă și să lucreze cu ei la distanță etc.

Toate aceste schimbări în relația de muncă dintre angajat și angajator presupun și modificări în contractul de muncă. Legislația actuală, însă, nu stipulează clar că modificarea contractelor poate fi făcută cu semnătura electronică. Angajatorul este obligat să înștiințeze sub semnătură angajatul despre oricare schimbare a relațiilor de muncă, ceea ce se interpretează că salariatul trebuie să primească un document în două exemplare pe care trebuie să le semneze olograf, adică de mână. Iar asta înseamnă că omul trebuie să vină fizic la locul de muncă.

Documentul votat de deputați oferă posibilității agenților economici și cetățenilor să utilizeze în stabilirea raporturilor de muncă și semnătura electronică, daca e cazul, iar aducerea la cunoștință să se facă prin mai multe metode care ar confirma recepționarea informației de către salariat.

Ați menționat semnătura electronică avansată calificată în țările UE. Despre ce este vorba?

Prin votarea primului pachet legislativ de digitizare a economiei Republica Moldova recunoaște în mod unilateral semnăturile electronice ale UE. Astfel, după intrarea în vigoare a acestor modificări se vor recunoaște doar semnăturile electronice avansate calificate din UE, care ar permite investitorilor existenți să semneze documente în Moldova și să prezinte documente din statele UE care nu se mai eliberează de autorități pe hârtie.

Acest lucru va permite valorificarea unui potențial enorm de atragere a investițiilor din spațiu UE în Moldova și ar reduce din constrângerile investitorilor străini ce deja operează în RM. Din cauză că Moldova nu recunoaște semnăturile electronice din UE, doar într-un singur an Moldova ratează milioane de euro investiții, susțin autoritățile statului.

Ce alte aspecte sunt importante în documentul adoptat?

Încă un subiect important care se conținea în pachetul 1.0 privind digitizarea economiei ține de faptul că notificarea în calitate de operator de date cu caracter personal nu va mai fi obligatorie.

De o astfel de notificare are nevoie orice întreprindere care prelucrează datele cu caracter personal într-un sistem de evidenţă automatizat sau manual. Aceste date se referă la informația despre consumator, angajat, salariul acestuia, date despre domiciliu etc.

Spectrul de date personale este atât de larg încât întreprinderilor din Moldova le este foarte greu să se înscrie în toate cerințele solicitate de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) pentru obținerea statutului de operator de date cu caracter personal. Unii antreprenori spun că notificarea poate dura și până la 7 luni.

Astfel, s-a ajuns în situația în care timp de 8 ani, de când este în vigoare Legea privind protecția datelor cu caracter personal, doar cca 3000 de întreprinderi din 240 de mii au trecut procedura de notificare în calitate de operator de date cu caracter personal. Vreau să vă spun că dacă întreprinderea operează cu date personale și nu este notificată la CNPDCP, încalcă legea.

O altă problemă este și faptul că astăzi persoana poate oferi doar în scris consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, cu aplicarea semnăturii olografe sau electronic cu aplicarea semnăturii avansate calificate. Acest lucru este o piedică în dezvoltarea soluțiilor de TIC și interacțiunea la distanță cu consumatorul. În UE această problemă a fost demult soluționată prin diversificarea modalităților de exprimare a consimțământului pentru prelucrarea datelor cu caracter personal.

La ce altceva trebuie să fim atenți? Care sunt următoarele etape ale digitalizării în 2022?

Consiliul se va focusa în continuare pe identificarea constrângerilor pentru mediul de afaceri și dezvoltarea unor masuri legislative pentru facilitarea inovației în relația Business-Guvern și Busines-Consumator. Aceste doua dimensiuni au mult spatiu pentru modernizare prin digitalizare. În perioada imediat următoare ne focusăm pe:

– digitalizarea anumitor aspecte ce țin de serviciile digitale în notariat;

– aprofundarea interacțiunii la distanță cu organele fiscal;

– eliminarea barierelor pentru eComerț din diverse acte legislative depășite de timp și în primul rând din codul vamal;

– stimularea plăților electronice și a concurenței în domeniul dat pentru a obține servicii mai accesibile;

– dezvoltarea pieței de curierat și integrarea de elemente de eComerț în domeniul poștal pe întreg teritoriul țării, etc.

Iar acest lucru necesită noi canale și mijloace de informare, nu-i așa?

Am creat deja o platformă de dialog cu businessul pe problemele de digitalizare a economiei sub egida Viceprim ministrului pentru digitalizare – iConsiliu, și, de asemenea, am dezvoltat o aplicației mobilă a comunității oamenilor de afaceri – BizRadar.

Aceste două instrumente vor contribui prin metode noi de interacțiune și comunicare cu businessul, la modernizarea Republicii Moldova.

Atunci mai am o singură rugăminte. Interviul nostru s-a transformat, fără să vrea, într-un document de mai multe pagini, dată fiind importanța subiectului. V-ar deranja să vorbiți despre aceste mijloace de comunicare, în mod separat, în viitorul apropiat?

Desigur. Suntem interesați în implicarea cât mai multor antreprenori moldoveni în procesul de dialog constructiv și eficient, care ar contribui la implementarea acestor instrumente în procesele economice ale țării.

Consiliul Economic de pe lângă primul-ministru a fost înființat ca organ consultativ, prin Hotărârea de Guvern nr. 631 din 22.08.2011.

Consiliul are sarcina de a asigura un dialog între comunitatea de afaceri, comunitatea donatorilor și stat, în vederea dezvoltării unui mediu socio-economic și de afaceri solid, nediscriminatoriu, transparent și favorabil investițiilor.

Secretariatul Consiliului Economic al prim-ministrului este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, de Fondul pentru buna guvernare finanțat de guvernul britanic și de Proiectul de îmbunătățire a climatului de investiții al Corporației Financiare Internaționale, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a guvernului suedez.

Stay ahead in a rapidly world. Subscribe to Prysm Insights,our monthly look at the critical issues facing global business.