CONSILIUL ECONOMIC PE LÂNGĂ PRIM-MINISTRUL RM

img
Language

Industria materialelor de construcție

  • Producătorii de vopsea, ciment și alte materiale de construcție

Industria materialelor de construcție a fost profund afectată pe durata stării excepționale când punctele de comercializare au fost oficial închise. Cifra de afaceri a scăzut în această perioadă c 82%. Este adevărat că vânzările online au crescut în aceiași perioadă de 10 ori față de perioada de până la pandemie și au menținut evoluția pozitivă după redeschiderea unităților comerciale, însă vânzările online reprezintă doar 1% din totalul vânzărilor. Problema este că acest segment poate fi abordat doar de specialiști, iar gama standardizată de produse oferită online se referă doar la 70 mii poziții. În mod normal, consumatorii neprofesioniști preferă să facă alegerea în incinta magazinului. Chiar dacă volumul vânzărilor și-a revenit în lunile iunie-iulie, profitul întreprinderilor din sector ar putea fi de 4 ori mai mic decât anul trecut.

Reieșind din optica vânzărilor materialelor de construcții, impactul pandemiei nu se va face simțit în anul curent, dat fiind faptul că cererea pentru materiale de construcții se manifestă la etapa finală, de finisare. Cu toate acestea, încetinirea ritmurilor de construire, atât din motive obiective (scăderea puterii de cumpărare), cât și subiective (tergiversarea eliberării autorizațiilor de construcție), va produce un impact sesizabil în anul următor. O soluție benefică în acest sens ar fi demararea fazei III a proiectului „Prima Casă” deoarece s-a constatat efectul catalizator al acestei inițiative asupra sectorului construcțiilor la general și a materialelor de construcții în particular.

Protocoalele sanitare se consideră binevenite, ele permițând atât izolarea cazurilor individuale de îmbolnăvire, cât și carantina persoanelor aflate într-un contact nemijlocit cu acestea. Astfel, este evitată sistarea activității și remunerarea parțială a angajaților aflați în șomaj tehnic.

Datorită rezervei de materie primă, producția nu a avut de suferit. În producția materialelor de finisare se utilizează circa 30-40 componente, majoritatea fiind de import. Doar creta și ghipsul sunt furnizate din carierele din Republica Moldova, însă despre volume de producție mai mari se poate vorbi doar în contextul accesului la piețele externe de desfacere. Actualmente, acordul de liber schimb cu statele din CSI aplică standarde incompatibile cu producția modernă, oferind avantaje nemeritate producătorilor din Rusia și Kazahstan. Deși piața din România este atractivă (costurile înalte de transport nu permit o geografie mai amplă), procedurile vamale aplicate la intrarea mărfii în România (3-5 zile) știrbesc din fiabilitatea investițiilor în această direcție.

Producția de ciment se află în derivă din motive nelegate de pandemie. Cota producției de ciment importată din Ucraina pe piața locală este în creștere, ajungând să constituie 10-20%, în timp ce exporturile de ciment din Republica Moldova sunt blocate de instanțele judecătorești din Ucraina prin acțiuni anti-dumping. În conformitate cu acestea, cimentului moldovenesc i se vor aplica tarife de 94,6% timp de 5 ani. Republica Moldova nu a inițiat măsuri-oglindă și nu a atacat decizia ucraineană la OMC, deși balanța comercială cu Ucraina este în favoarea ultimei. Potrivit experților din domeniu, cimentul ucrainean are o calitate de conformitate inferioară celui moldovenesc, iar utilizarea lui în construcții poate afecta negativ stabilitatea seismică a edificiilor.

Situația creată relevă necesitatea fortificării capacităților statului în materie de: 1. diplomație economică și abilitatea de a reacționa prompt în asemenea situație; 2. aplicarea drepturilor și obligațiunilor care reies din tratatele internaționale și statutul de membru OMC; 3. exercitarea eficientă a controlului calității bunurilor de import și protecția consumatorului local.

Măsuri solicitate:

 

Demararea fazei III a proiectului „Prima Casă”

Fortificarea capacităților autorităților publice în materie de: 1. diplomație economică și abilitatea de a reacționa prompt în asemenea situație; 2. aplicarea drepturilor și obligațiunilor care reies din tratatele internaționale și statutul de membru OMC; 3. exercitarea eficientă a controlului calității bunurilor de import și protecția consumatorului local.

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Stay ahead in a rapidly world. Subscribe to Prysm Insights,our monthly look at the critical issues facing global business.