CONSILIUL ECONOMIC PE LÂNGĂ PRIM-MINISTRUL RM

img
Language

Bănci și finanțe

  • Bănci comerciale
  • Organizații de microfinanțare
  • Companiile de prestare a serviciilor de plăți electronice
  • Companii de asigurări

Deși pandemia nu are un impact direct asupra intermedierii financiare, calitatea portofoliului de credite gestionat de băncile comerciale și organizațiile de microfinanțare este strâns legată de lichiditatea și solvabilitatea agenților economici care au contractat credite. Pe perioada stării de urgență Banca Națională a Moldovei a permis băncilor să nu reclasifice creditele în dubioase sau compromise astfel încât să nu afecteze costul creditării. Mai mult ca atât, băncile și organizațiile de microcreditare au fost încurajate să reeșaloneze plățile de dobândă pentru debitorii care se confruntă cu un deficit de lichiditate condiționat de suspendarea temporară a activității. Mai mult de 15% din creditele bancare și 35% din creditele din partea organizațiilor de microfinanțare au fost revizuite în această perioadă.

Prin urmare, nu putem judeca obiectiv cum a evaluat portofoliul de credite în lunile martie, aprilie, mai. Cert este însă faptul, că începând cu luna aprilie, eliberarea creditelor noi s-a diminuat dramatic, iar volumul agregat al creditării economiei naționale a scăzut în aprilie și mai cu circa 2 miliarde lei. Instituțiile creditare sunt reticente să acorde credite ținând cont de incertitudinea vizavi de volumul prognozat al cifrei de afaceri, diminuarea profitului și eventualele restricții de activitate. Din punct de vedere al creditorilor, cele mai afectate sectoarele ale economiei naționale sunt: turismul (cifra de afaceri s-a redus cu până la 100%), HoReCa (70%) și arenda spațiilor comerciale (50%). Pentru reluarea activității de creditare este necesară crearea unui fond de garantare de stat în volum până la aproximativ 2 miliarde lei pentru a compensa riscul generat de incertitudine.

Cea mai mare problemă cu care se confruntă băncile este dificultatea estimării riscurilor în condițiile de pandemie, astfel fiind refuzate numeroase solicitări de credite. În unele bănci cca. 60% din solicitările IMM-urilor sunt refuzate din considerente de prudențialitate. Se impune cu stringență necesitatea creării unui fond de stat de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Adițional ar fi necesare modificări la legea cu privire la birourile istoriilor de credite astfel încât profilul de risc să poată fi analizat ținând cont de toate angajamentele debitorului, inclusiv cele fiscale, legate de serviciile de locuțiuni, obligațiile pentru furnizarea agentului termic, electricității etc.

Companiile prestatoare de servicii de plăți electronice nu au fost afectate de situația cu pandemia, dar au considerat benefice măsurile propuse în Foia de parcurs privind digitalizarea economiei și dezvoltarea comerțului electronic, elaborată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Restricțiile de circulație și diminuarea activităților economice au afectat semnificativ piața asigurărilor: asigurările de bunuri au scăzut ca urmare a diminuării cererii de export, asigurările de persoane și asigurările în sistemul „Cartea Verde” s-au redus din cauza imposibilității de a călători peste hotare – cele din urmă reprezentând o agravare majoră din moment ce statutul de membru al asociației internaționale urmând a fi menținut prin cotizații fixe. Mai mult ca atât, în contextul COVID-ului, când interacțiunea fizică cu clienții devine dificilă, este foarte important de facilitat interacțiunea cu clienții la distanță, modificând cadrul legal.

Măsuri solicitate:

 

Crearea unui fond de garantare de stat pentru creditele ÎMM de până la 2 miliarde lei;

Subvenționarea dobânzilor la creditele contractate de ÎMM

Modificarea legislației cu privire la birourile istoriilor creditare

Promovarea măsurilor de digitalizare a economiei, inclusiv în ceea ce ține de plățile electronice și relațiile cu clienții în domeniul asigurărilor

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Stay ahead in a rapidly world. Subscribe to Prysm Insights,our monthly look at the critical issues facing global business.