CONSILIUL ECONOMIC PE LÂNGĂ PRIM-MINISTRUL RM

img
Language

Industria ușoară

  • Fabricarea produselor textile
  • Fabricarea încălțămintei
  • Tăbăcirea pieilor

Impactul major asupra industriei textile din Republica Moldova ține de schimbările în preferințele consumatorilor legate de pandemie pe plan mondial. Carantina propriu-zisă a afectat fabricile textile într-o măsură mai mică: necesitatea de a reorganiza regimul de lucru pe schimburi a impus costuri adiționale, iar accesul restricționat al angajaților care intră în grupa de risc (persoane peste 63 de ani) în tandem cu necesitatea unor angajați de a sta acasă cu copiii în legătură cu închiderea școlilor și grădinițelor a redus din numărul de angajați. Deși restricțiile de circulație internațională au perturbat inițial livrările de materie primă și producție finită, acestea s-au normalizat în cursul lunii aprilie-mai. În luna martie, fabricile au lucrat în capacitate deplină în baza comenzilor din lunile anterioare.

În structura costurilor la producția de textile predomină costurile variabile: materia primă reprezintă 50-60% din valoarea producției finite, în timp ce 15-20% reprezintă manopera și consumul de energie. Astfel, scăderea cifrei de afaceri (mai pronunțată în lunile aprilie-mai) nu este pe măsură să afecteze letal sectorul. Ținând cont de tendințele globale, se consideră că abia în 2021 volumul vânzărilor îl va egala pe cel din 2019, iar în anul curent fabricile vor recupera doar 70% din capacitatea obișnuită.

Industria ușoară este în proporție de 90% orientă spre export, iar țările UE de asemenea dețin o cotă de circa 90%. Scăderea imanentă a volumului comenzilor este legată nemijlocit de închiderea pe durata carantinei a unităților comerciale din UE, în special al mall-urilor, interesul sporit pentru consumul online și pentru producția de calitate („nu suntem atât de bogați încât să cumpărăm lucruri ieftine!”). Pe piețele de export tradiționale pentru Republica Moldova segmentul fast-fashion (produsele cele mai ieftine) este în pierdere. Producția pe acest segment rămâne aproape de țările de origine a materiei prime (India, China, Bangladesh), în timp ce brandurile mai scumpe tind să-și consolideze capacitățile de producție mai aproape de consumator (near-shor). În acest sens, o oportunitate pentru industria ușoară autohtonă este interesul manifestat de branduri de calitate, precum cele din Marea Britanie și țările scandinave, dar care este condiționat de implementarea standardelor de calitate. Tendințele care s-au cristalizat pe parcursul ultimilor ani a fost creșterea valorii adăugate la exporturi – apariția brandurilor locale, elementelor de fashion design etc., au condiționat creșterea în mărime valorică a exporturilor chiar dacă volumul mărfii exportate a rămas stabil.

Este de menționat că industria ușoară joacă un rol însemnat și în substituirea importurilor. Creșterea anuală a consumului de producție textilă cu 15-16% se datorează aproape în exclusivitate consumului intern al brandurilor locale, în timp ce importurile de textile rămân la același nivel.

Atât pentru valorificarea potențialului de export, cât și pentru înlocuirea importurilor, industria ușoară are nevoie de susținere țintită din partea statului. Creditele ordinare nu sunt o opțiune viabilă, ținând cont de prioritățile sectorului și anume: (i) investiții în marketing și promovare de branduri locale; (ii) investiții în automatizarea producției (nivelul relativ înalt al manoperei reduce productivitatea per angajat în comparație cu fabricile din România sau Ucraina); (iii) implementarea sistemelor integrate de management al calității; (iv) digitalizarea comerțului. Pentru realizarea acestor investiții sunt necesare credite preferențiale cu un element de grant de cel puțin 20%.

Măsuri Solicitate:

 

Credite preferențiale cu element de grant de cel puțin 20% orientate la:

(i) investiții în marketing și promovare de branduri locale;

(ii) investiții în automatizarea producției;

(iii) implementarea sistemelor integrate de management al calității;

(iv) digitalizarea comerțului.

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Stay ahead in a rapidly world. Subscribe to Prysm Insights,our monthly look at the critical issues facing global business.