• Fabricile de vinuri
• Producătorii de struguri

Pe fundalul pandemiei situația din sectorul vitivinicol „nu e simplă dar nu e catastrofală”. Majoritatea absolută a producției de vinuri (85%) este destinată exporturilor, iar pe parcursul lunii iunie deja a fost înregistrată o ușoară creștere a exporturilor de vinuri îmbuteliate (în special în România, unde acestea au câștigat o poziție fermă pe piața de desfacere). Situația e ceva mai gravă în ceea ce privește vinurile în vrac, care dețin 70% din exporturi și care sunt în scădere în comparație cu anul precedent. În particular, au avut de suferit exporturile în Belarus și Georgia (Abhazia).

În același timp, pandemia scoate în relief o problemă sistemică legată de exportul vinurilor în vrac: comercializarea acestora pe piețele de desfacere din UE și CSI erodează imaginea vinurilor moldovenești care încearcă să se poziționeze pe o treaptă de calitate superioară. În același timp, în Republica Moldova se atestă  constant un excedent al producției de struguri, iar vinurile în vrac, de calitate inferioară, sunt unica opțiune la îndemâna producătorilor de struguri care doresc să-și realizeze producția. Chiar și așa, stocurile de vinuri în valoare de aproximativ 24 milioane decalitri apasă asupra pieței și distorsionează prețurile. Asemenea volum reprezintă echivalentul a doi ani de recoltă în comparație cu un nivel acceptabil de un an de recoltă. Respectiv, aceste stocuri excesive amenință valorificarea roadei din 2020.

Soluția pe termen mediu ține de crearea unor capacități de distilare a vinului și prelucrare a deșeurilor rezultate din producția de vin. Un parteneriat public-privat în baza platformelor industriale ar putea stimula investițiile în acest domeniu. Distilarea vinului de calitate inferioară este o alternativă durabilă pentru producătorii de struguri, care și-ar putea realiza marfa la prețuri de circa 30 euro cenți pentru un litru de vin, contribuind astfel la eliminarea stocurilor și scăderea presiunii asupra sectorului emergent de vinuri de export. În același timp, distilarea vinurilor și prelucrarea deșeurilor rezultate din producția vinurilor va permite dezvoltarea producției locale de alcool medicinal, ulei din semințe de struguri, coloranți naturali, îngrășăminte pentru fermieri – toate acestea constituind actualmente poziții de import.

Deși caracterul sezonier al producției presupune că o parte din angajați se află în șomaj tehnic, industria vitivinicolă nu a recurs la disponibilizări sau micșorări majore a salariilor pe durata pandemiei. Din contră, sectorul manifestă un deficit sistemic de forță de muncă și ar putea oferi locuri de muncă pentru personalul recalificat, odată ce se va stabiliza situația.

Nivelul de îndatorare a sectorului este destul de înalt – volumul creditelor atrase reprezintă aproximativ 65% din active, ceea ce plafonează capacitatea sectorului de a face investiții suplimentare. În loc să atragă credite, sectorul ar dori să beneficieze pe urma emisiilor suplimentare de acțiuni, experiența pozitivă a vinăriei Purcari fiind considerată a fi o istorie de succes. În același timp, pentru promovarea activă a producției pe piețele noi de desfacere sunt necesare garanții de export din contul Fondului de Garantare gestionat de ODIMM.

O altă problemă inerentă din sectorul vitivinicol sunt podgoriile a căror vârstă depășește 35 de ani, într-o serie de cazuri acestea fiind plantații abandonate a căror vecinătate interferează cu ciclul productiv de pe plantațiile active. Este de menționat că circa 40 mii de producători de struguri și vin de casă nu fac parte din economia formală, deși presiunea pe care o exercită prin producția de struguri este semnificativă. Ar fi benefic pentru întreg sectorul dacă acești mici producători și-ar conjuga într-un mod mai eficient eforturile inclusiv prin crearea unor cooperative de producție.

Măsuri solicitate:

 

Creșterea capacităților de distilare a vinului și de prelucrare a deșeurilor din producția de vin în baza unui parteneriat public-privat;

Stimularea cooperativelor de producție în scopul aducerii în sectorul formalizat al economiei a unei părți din cele 40 mii de gospodării țărănești

Majorarea plafonului pentru Fondul de Garantare a Creditelor gestionat de ODIMM pentru oferirea garanțiilor de export

Atragerea investițiilor în sectorul vitivinicol prin intermediul fondurilor de acțiuni

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.