• Produse de cofetărie și panificație
• Uleiuri vegetale
• Sucuri și conserve de fructe

Fabricile din sectorul industriei alimentare au activat într-un regim obișnuit în condițiile stării excepționale, deși adaptarea la noile cerințe sanitare a avut un impact asupra producției. În particular, au fost înregistrate costuri suplimentare pentru implementarea normelor de igienă, iar purtarea vizierelor și a mănușilor de protecție a afectat negativ productivitatea muncii. Pe segmentul sucurilor și a conservelor din fructe și legume s-a modificat cererea din partea consumatorilor. Nefiind considerate produsele de primă necesitate, vânzările acestora pe piața internă au scăzut cu circa 20-25%, iar producția exportată a scăzut cu aproximativ 15% în semestrul I al anului curent. S-a modificat și structura vânzărilor. În particular, au scăzut vânzările prin intermediul magazinelor mici și vânzările în provincie. Închiderea unităților de alimentație publică pe durata stării excepționale, precum și închiderea școlilor și grădinițelor, au contribuit în mod clar la reducerea vânzărilor.

În consumul intern, aproximativ jumătate din producția de sucuri și conserve de fructe și legume este autohtonă, iar cealaltă jumătate – de import. Condițiile de concurență nu sunt favorabile pentru producătorii locali: componenta „naturală” în sucurile de import fiind mai mică, prețurile la aceste categorii de produse sunt mai competitive. Valorificarea noilor piețe de export este limitată la țările cu care Republica Moldova are acorduri de liber schimb. Există un potențial enorm de comercializare pe piețele din China, India, Israel, însă barierele tarifare de 20-50% împiedică acest lucru.

În ceea ce privește segmentul produselor de cofetărie și panificație, în lumile martie-aprilie s-a înregistrat o creștere a vânzărilor de 10-15% după care vânzările s-au stabilizat. Închiderea grădinițelor, școlilor și a unităților de alimentație publică a avut un impact negativ și asupra acestui segment al industriei alimentare. Potențial de export al produselor de cofetărie și panificație este în mare parte neexploatat. Creșteri sporadice au fost înregistrate pe piețele din SUA și Germania (biscuiți, turte dulci), însă piața UE este inaccesibilă pentru o gamă largă de produse care conțin componente de origine animalieră (unt, lapte, ouă). Respectiv, pentru a accede pe rafturile din UE, producătorii locali sunt nevoiți să importe componente care, deși sunt accesibile pe piața locală, nu sunt certificate în mod corespunzător.

Atât producția, cât și vânzările de ulei de floarea-soarelui nu au fost afectate de COVID. Din contră, uleiul fiind un produs de primă necesitate, consumul extern al acestuia este în creștere, iar fluctuațiile în producția de ulei condiționată de sistarea temporară a activității unor fabrici din străinătate, a scos în evidență nișe noi pentru desfacerea producției (Etiopia, Tanzania). Estimativ, cifra de afaceri pentru fabricile de ulei este în creștere cu 15%.

Necesitatea respectării normelor sanitare este conștientizată pe deplin: un mic focar de infecție este pe măsură să oprească producția, veniturile ratate din cauza staționării fiind de 7 milioane lei. Fluidizarea procedurilor de vămuire este de maximă importanță: zilnic pe teritoriul uzinei intră și pleacă circa 120 unități de transport, însă procedurile de obținere a certificatelor de origine complică managementul operațional.

Componenta de import în producția de uleiuri este neglijabilă, materia primă fiind în proporție de 97% produsă local. Cu toate acestea, fluctuațiile producției agricole de floarea-soarelui taxează potențialul de export al uleiurilor. Într-un an „bun”, când producția de floarea-soarelui este de 900-950 mii tone, procesarea a 340 mii tone în ulei nu întâmpină careva dificultăți. În schimb, dacă recolta este mică, iar producătorii agricoli își vând recolta la export, fabricile de ulei rămân fără materie primă. Din cauza secetei din lunile aprilie-mai, producătorii se așteaptă la o recoltă redusă de doar 500 mii tone de floarea-soarelui, or, în condițiile când toată recolta va fi exportată, capacitățile de procesare vor rămâne nevalorificate.

O problemă comună pentru toți procesatorii din industria alimentară sunt cotele diferențiate de TVA. Producătorii agricoli au posibilitatea să vândă producția la 8% TVA, în timp ce procesatorii sunt obligați să achite TVA de 20%. Respectiv, diferența de 12% îi face necompetitivi pe procesatorii de producție agricolă în comparație cu intermediarii care oferă un preț mai mare și recuperează TVA la efectuarea exportului. Această distorsiune a pieței generează pierderi pentru economia națională – în loc să încurajeze exporturile de producție agricolă procesată, aceasta stimulează exporturile de materie primă. O cotă redusă la TVA, nediferențiată pentru întreg lanțul valoric, ar normaliza piața și ar permite valorificarea plenară a potențialului de export.

Măsuri solicitate:

 

Aplicarea cotei unice reduse la TVA pe întreg lanțul valoric din sectorul agro-alimentar

Negocierea unor clauze mai avantajoase pentru producătorii locali în acordurile de liber schimb (China, India, Israel)

Implementarea standardelor de calitate care ar permite accesul pe piețele din UE a producției care conține componente de origine animalieră

Adoptarea unor protocoale de igienă pentru întreprinderile din industria alimentară

Digitalizarea procedurilor de obținere a certificatelor de origine pentru întru fluidizarea traficului de marfă la trecerea frontierei

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.