CONSILIUL ECONOMIC PE LÂNGĂ PRIM-MINISTRUL RM

img
Language

Construcția de mașini, echipamente, autovehicule

  • Producători de cablaj pentru autovehicule

Industria grea din Republica Moldova este reprezentată în mare parte de companii internaționale care furnizează componente pentru producătorii de autovehicule și a căror cifră de afacere depinde în mod direct de volumul comenzilor din străinătate. Astfel, un efect al pandemiei, care afectează economia mondială, este scăderea consumului cu caracter investițional, prin urmare și cererea de componente pentru autovehicule este în scădere. Reprezentanții industriei grele din Republica Moldova estimează o reducere a cifrei de afaceri până la 70-80% față de nivelul planificat pentru 2020. Cu toate acestea, merită să menționăm despre anumite tendințe structurale care pot favoriza Republica Moldova în funcție de conjunctură:

Astfel, închiderea unor unități de producție în străinătate (Mexic) a condus la creșterea volumului de comenzi (din China) față de uzinele din Republica Moldova. Costul relativ mai ieftin al forței de muncă din Republica Moldova, regimul de impunere fiscală, costurile de transport, ne fac mai competitivi în comparație cu principalii competitori regionali.

În același timp, se formează un deficit de forță de muncă calificată, care trebuie tratat cu grijă. În particular, sunt solicitate studiile superioare la categoria mecanică asistată la calculator și managementul tehnic al producției. Perspectivele unui parteneriat strategic cu cea mai cotată universitate europeană în acest domeniu (RWTH din Aachen) fac aceste programe de master deosibit de valoroase, însă curricula pentru programele respective necesită a fi acreditată cât mai curând.

Cu referire la forța de muncă este de menționat și faptul că pe durata carantinei (aprilie), 90% din angajații din industria grea s-au aflat în șomaj tehnic, beneficiind de subvențiile parțiale la remunerarea muncii oferite de stat. Începând cu luna mai, 80% din angajați au revenit la locurile de muncă. Totodată, închiderea școlilor și grădinițelor complică opțiunile multor angajați care sunt nevoiți să rămână acasă îngrijind copiii. Din numărul de 11,400 de muncitori de la rezidenții ZEL Bălți, circa 10,000 au revenit la locurile de muncă, ceea ce denotă faptul că companiile lucrează la 75-80% din capacitate.

O altă direcție de perspectivă, care ar putea deveni instrumentală în substituirea importurilor, ține de implementarea programului de dezvoltare a furnizorilor locali. În particular, această inițiativă se implementează în prezent de ZEL Bălți. Conform inițiative 100 de producători locali au avut șansa să aplice la un program de evaluare implementat de experți din Germania și Republica Cehă, în urma căruia 50-60 vor primi recomandări specifice pentru a se califica în calitate de furnizori (componente din plastic, cauciuc etc.) pentru companiile mari din industria grea. În raport cu aceștia din urmă, ar fi benefic ca statul să pună în aplicare un mecanism de subvenționare a investițiilor (după modelul PARE 1+1) care să maximizeze potențialul local. Ar fi optimal ca întreprinderile de stat, care importă materie primă din străinătate (Termoelectrica, Fabrica de Sticlă) să încurajeze în mod similar producătorii locali.

De asemenea nu este neglijabil volumul de achiziții de consumabile de pe piața locală. Anual companiile din ZEL consumă producție locală în volum de circa 26 milioane Euro, a cărei introducere pe teritoriul ZEL este tergiversată de controlul vamal și este supusă impozitării la cota TVA de 20%. O soluție simplă a acestui impas logistic, care favorizează procurările din străinătate, ar fi majorarea plafonului pentru livrările la cota „0” TVA de la 300 la 500 lei.

O altă problemă cu care se confruntă sectorul ține de amendamentele la Codul Vamal (articolele 315 și 317), prin care se impune licențierea exporturilor deșeurilor din producție. Or, fiind vorba despre deșeuri, a căror proveniență este materia primă importată, aceste amendamente practic vor impune realizarea deșeurilor pe piața locală la prețuri mici, ceea ce va afecta competitivitatea.

Măsuri solicitate:

 

Acreditarea programelor de master la specialitățile solicitate de industria grea

Implementarea unui program național de dezvoltare a furnizorilor locali după modelul PARE 1+1

Majorarea plafonului pentru livrările de consumabile pe teritoriul ZEL impozitate la cota „0” TVA de la 300 la 500  lei

Renunțarea la modificarea Codului Vamal în partea ce ține de introducerea regimurilor noi pentru ZEL și licențierea exporturilor de deșeuri

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Stay ahead in a rapidly world. Subscribe to Prysm Insights,our monthly look at the critical issues facing global business.