• Producătorii agricoli de cerealiere
• Cultivatorii de pomușoare și legumicole
• Producătorii de fructe

Tipic pentru sectorul agricol este faptul că dificultățile legate de pandemie au fost eclipsate de cele provocate de seceta. Nivelul scăzut de umiditate a solului după lunile de iarnă și seceta din lunile aprilie-mai au compromis recolta de cerealiere (-75% față de 2019) și fructe (-50% la cireșe, -40% la prune, -50% la caise, -10% la mere). În primele luni de pandemie vânzările de producție agricolă nu au fost afectate negativ, dat fiind că în aceste luni se realizau stocurile rămase de struguri și mere din recolta anului precedent. Consumul de producție agricolă din sectorul HoReCa a avut un impact negativ, care, însă, a fost compensat de vânzări mai bune în rețeaua de magazine.

Seceta a developat o problemă inerentă a sectorului agricol și anume, aprovizionarea cu apă pentru irigare. Strategia de dezvoltare a agriculturii prevede reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă care ar permite irigarea a 122 mii hectare și construcția sistemelor noi pentru o suprafață de 116 mii hectare. În raport cu aceste obiective, în termeni practici, au fost reabilitate doar 10 sisteme de irigare din fondurile programului COMPACT pentru o suprafață de 115 mii hectare. Conectarea producătorilor agricoli la sistemele de aprovizionare cu apă rămâne o provocare majoră. Accesul limitat la apă este principala constrângere pentru investițiile în agricultura de performanță. De asemenea, se dorește aprobarea regulamentului cu privire la utilizarea apelor subterane. În conformitate cu estimările Băncii Mondiale, valoarea monetară a pierderilor climatice anuale este de circa 700 milioane dolari SUA.

Un alt aspect critic pentru dezvoltarea agriculturii ține de accesul la resurse financiare. Potrivit reprezentanților din sector, Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural în agricultură în volum de 1 miliard de lei este insuficient, dorindu-se majorarea acestuia până la 3-5 miliarde lei, astfel încât producătorii agricoli să poată concura în condiții mai echitabile cu producătorii regionali, care din start beneficiază și de economii de scară și subsidii mai mari. Concomitent, există o controversă ce ține de situația financiară a fermierilor: deși efectele pandemiei reprezintă pe bună dreptate o forță majoră, dificultățile financiare întâmpinate de producătorii agricoli țin într-o măsură mai mare de condițiile climatice decât de starea de urgență legată de pandemie.

Nu în ultimul rând se impune lansarea unui program dedicat micilor întreprinderi de procesare (în sate). În prezent, în structura exporturilor de producție agricolă predomină materia primă, cu valoare adăugată mică. Crearea întreprinderilor de procesare mici ar lărgi spectrul de cumpărători de materie primă agricolă pe piața locală și ar permite dezvoltarea producției semi-fabricate pentru export, cu valoare adăugată mai mare. În plus, producția prelucrată nu este într-atât de perisabilă și diminuează vulnerabilitatea fermierilor la oscilațiile de preț.

Printre deficiențele de ordin normativ se numără: (i) reglementarea raporturilor de muncă în cazul angajării zilierilor; (ii) imposibilitatea aplicării consecvente a normelor juridice ce țin de comerțul intern, potrivit cărora 50% din rafturile magazinelor trebuie să fie dedicate producției autohtone; (iii) ritmul lent de recunoaștere a produselor de uz fitosanitar (în condițiile când cele de gamă largă sunt interzise) și (iv) incoerența regimului de impozitare la cota redusă de TVA de 8% (doar căpșunile, zmeura, coacăza și murele sunt recunoscute, în timp ce alte bacifere, precum goji sau cătina – nu).

Măsuri solicitate:

 

Majorarea investițiilor publice în sisteme de irigare

Majorarea Fondului de național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural până la 3 miliarde lei

Stimularea investițiilor în mici întreprinderi de procesare a producției agricole

Promovarea, prin campanii informaționale, a consumului de producție autohtonă

Modificarea cadrului normativ în aspecte ce țin de: (i) reglementarea muncii zilierilor; (ii) recunoașterea accelerată a produselor de uz fitosanitar; (iii) aplicarea uniformă a cotei reduse de TVA la culturile bacifere

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.