• Transportul marfar și transportul de călători
• Căile Ferate ale Moldovei

De rând cu industria turismului și HoReCa, sectorul transporturilor este unul din cele mai afectate sectoare din economia națională afectate de pandemie. Într-o măsură diferită au fost afectate negativ toate segmentele acestui sector. Transportul de mărfuri a înregistrat o scădere de 35% în primele 5 luni din 2020 față de perioada respectivă a anului precedent (la finele iunie scăderea s-a atenuat puțin -22% deși rămâne mult sub valorile din anul precedent). Deși circulația internațională este mai dificilă pe durata pandemiei, factorul decisiv în curbarea numărului de curse ține de imposibilitatea obținerii autorizațiilor de transport pe teritoriul unor state (Rusia, Turcia, Ungaria). Și mai gravă este situația pe segmentul transportului terestru de călători: cifrele operative din sistemul Autogări Moderne atestă o scădere de 63% a numărului de bilete vândute la cursele suburbane în comparație cu perioada de până la începutul pandemiei; 70% la cursele interurbane și 87% la cursele internaționale. De menționat că numărul curselor nu s-a redus proporțional (23, 40 și 67%, respectiv) ceea ce înseamnă că cursele care circulă au un număr mai mic de călători și operează cu un coeficient de îmbarcare de 25-30%, înregistrând pierderi.

Contrar așteptărilor, Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o situație similară. Transporturile marfare pe cale ferată au scăzut în medie cu 45%, din care mărfurile transportate la export cu 26%, cele importate – cu 15%, cele tranzitate – cu 71%, iar transportul intern – cu 3%. Principalele curse internaționale de călători (Sankt-Petersburg și Moscova) sunt suspendate până la schimbarea deciziei autorităților din Federația Rusă. Transportul intern de călători funcționează, însă în condițiile unor tarife sociale pentru această categorie de călători, situația financiară a CFM rămâne a fi una precară.

Impactul pandemiei asupra sectorului de transporturi este multidimensional: la pierderile înregistrate din volumul diminuat al vânzărilor se adaugă și concurența neloială din partea transportului ilicit de pasageri. Cursele regulate de pasageri se conformează cu restricțiile de călătorie din Republica Moldova și țările de destinație și activează în condițiile economiei formale (aplicând TVA, achitând accize la procurarea motorinei), în timp ce transportul ilicit evită atât restricțiile de călătorie, cât și o serie de costuri. Mai grav, șoferii care efectuează cursele regulate sunt plătiți în funcție de numărul de ore petrecute la volan, or în condițiile în care numărul de curse a scăzut, salariile lor au scăzut cu 30-40%. Există riscul ca pe termen mediu și lung să avem un deficit de șoferi, aceștia fiind atrași de perspectiva unor salarii mai mari pentru aceiași muncă efectuată în UE sau Rusia.

Dificultățile financiare întâmpinate de operatorii de transport sunt enorme. Plățile de dobânzi la credite au fost amânate pe durata stării de urgență doar până la 29 iunie, fără să se pună în aplicare un grafic de rambursări eșalonate pe o perioadă mai lungă.

Acceptând că efectele pandemiei nu pot fi controlate de autorități și că transportul licit de călători nu se va relansa în curând, cea mai mare îngrijorare pentru transportatori ține de competitivitatea costurilor la transportul de marfă. În această ordine de idei, reprezentanții sectorului transporturi pledează pentru următoarele: (i) accelerarea serviciilor online de eliberare a autorizațiilor de transport (planificate pentru a fi lansate la 1 ianuarie 2021); (ii) reducerea cu 50% a taxei rutiere; (iii) diminuarea costului asigurărilor în sistemul „Cartea Verde” și aplicarea sistemului bonum-malum la stabilirea primelor de asigurare contra accidentelor rutiere (statistic vorbind, șoferii cu experiență comit mai puține accidente rutiere); (iv) rambursarea a 50% a accizelor la motorină (pentru combaterea transportului ilicit); (v) aplicarea cotei „0” la TVA pentru stațiile de reparație de mașini (actualmente acestea operează în sectorul informal, iar transportatori sunt obligați să achite în numerar din alte surse); (vi) utilizarea canalelor diplomatice și dotarea echipelor mobile ANSA pentru deschiderea mai multor puncte de trecere a frontierei (actualmente „coridorul verde” permite doar trecerea frontierei prin Leușeni, iar pe direcția estică – doar Otaci și Criva).

Măsuri solicitate:

 

Introducerea TVA cu cota 0 la transportul de pasageri pe rute naționale

Scutirea de plata impozitului pe venit din activitatea de  întreprinzător pentru anul 2020 și 2021

Amânarea cu 6 luni a plăților obligatorii de asigurări sociale și fondul de pensii precum și plăților pentru asigurarea medicală obligatorie

Modificarea Legii nr. 160 și micșorarea cu 50% a costului autorizațiilor pentru transportul internațional de marfă

Accelerarea introducerii serviciilor online de eliberare a autorizațiilor de transport

Reducerea cu 50% a mărimii taxelor rutiere pentru autobuze și camioane

Compensarea a 50% din costul accizelor combustibilului consumat la transportul rutier de marfă și transportul rutier de pasageri pe rute regulate analogic practicii UE

Deducerea la cheltuieli a costului tuturor lucrărilor de întreținere și reparație a unităților de transport

Utilizarea canalelor diplomatice și dotarea echipelor mobile ANSA pentru deschiderea mai multor puncte de trecere a frontierei

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

 Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.