• Furnizorii de materie primă
• Fabricile de lapte și produse lactate

Sectorul laptelui se confruntă în prezent cu o dublă criză, cea datorată pandemiei având un impact secundar. Restricțiile de activitate aplicate restaurantelor, școlilor și grădinițelor au limitat într-o oarecare măsură accesul la piața de desfacere, însă consumul laptelui și a produselor lactate în magazine a fost neperturbat. Per total, cifra de afaceri pe durata stării de urgență a scăzut cu 10-15%. Pe de altă parte, seceta care s-a produs în acest an a afectat negativ sursa de materie primă și anume laptele achiziționat de la populație care deține vaci, capre și oi. Pentru aceștia din urmă, prețurile înalte la furajere au servit drept imbold pentru sacrificarea animalelor în condițiile când prețul la laptele livrat către producător a rămas la același nivel.

Specificul național al industriei laptelui este că 80% din materia primă este achiziționată direct de la populație prin intermediul unei rețele de colectori angajați de fabricile de lapte. Astfel, în momentul de față, prioritatea numărul unu pentru industria laptelui, este suportul pentru micii fermieri furnizori de materie primă pentru a se asigura cu furaje. O barieră birocratică în implementarea acestei soluții rezidă în faptul că subvențiile oferite de AIPA sunt țintite spre producătorii agricoli din sectorul formal, or, majoritatea absolută a fermierilor, furnizori de lapte ca materie primă, nu au statut înregistrat.

În virtutea faptului că termenul de consum al laptelui și produselor lactate naturale este unul scurt, piața locală este dominată de producția locală care constituie circa 70%, în timp ce producția de import (lapte pasteurizat și produse lactate derivate) constituie circa 30%. Există un potențial de înlocuire a importurilor cu producție locală doar în condițiile când furnizorii de materie primă vor fi protejați. În acest sens, există doar cazuri izolate de integrare pe verticală a lanțului valoric: câteva ferme mari de bovine, ovine și caprine au reușit să înființeze mici fabrici de producție de lapte și lactate, însă datorită caracterului informal și dispersat al furnizorilor de lapte, nu există cazuri când fabricile mari ar exercita un control asupra acestora.

Potențialul de export al laptelui și produselor lactate este nevalorificat. Obstacolul fundamental cu care se confruntă producătorii de lapte și lactate (care din punct de vedere al prețurilor ar putea fi competitivi în România) ține de implementarea standardelor europene: pentru a obține drepturi de export este necesar de implementat trasabilitatea produselor și aplicarea standardelor de calitate pe tot lanțul valoric “de la furcă la furculiță” – lucru care nu se întâmplă din cauza faptului că furnizorii de materie primă sunt mici fermieri, neînregistrați și, respectiv, nesupravegheați.

Deși nu există estimări concrete, punerea în aplicare a noilor protocoale de igienă și implementarea lucrului în două schimburi, în contextul riscurilor impuse de pandemie, presupun costuri suplimentare de complianță, care, nefiind reflectate în prețul către consumator, erodează competitivitatea întreprinderilor din sector.

Măsuri solicitate:

 

Aprovizionarea cu furajere a furnizorilor de materie primă prin aplicarea unor subvenții țintite pentru a asigura furajele necesare;

Implementarea standardelor de calitate pentru valorificarea potențialului de export al laptelui și produselor lactate pe piețele de desfacere din UE

*Această informație este colectată în cadrul discuțiilor purtate de experții care realizează Studiul de Impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei. Datele pot fi preluate de pe site-ul www.consecon.gov.md doar cu menționarea obligatorie a sursei „Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul RM” și precizarea că ”Studiul de impact al pandemiei COVID-19 asupra sectoarelor economiei este realizat de Consiliul Economic în comun cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu susținerea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Fondul Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.”

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.