Forumul „Arhitectura instituțională pentru fonduri europene: valorificarea expertizei românești în Republica Moldova” a avut loc la 23 ianuarie, fiind organizat de Consiliul Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen (CNAEEG), în parteneriat cu EBA Moldova, AFAM și Consiliul Economic pe lângă Prim‑ministru.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Guvernului, experți din România și Republica Moldova, organizații de business și structuri asociative, pentru a discuta pașii necesari pregătirii țării pentru gestionarea fondurilor europene în perioada de preaderare.

În mesajul său de deschidere, Carolina Bugaian, Președinta CNAEEG și AFAM, a evidențiat relevanța strategică a forumului și rolul esențial al participării extinse în procesul de pregătire instituțională pentru accesarea fondurilor europene.

„Mă bucur să vedem astăzi o prezență atât de numeroasă și valoroasă, semn al interesului real pentru fondurile europene și pentru experiența României în acest domeniu. La doar o săptămână după ședința plenară cu Prim‑ministrul Republicii Moldova, în care au fost prezentate rezultatele foarte bune obținute în urma evaluării din 14 ianuarie, suntem încurajați, împreună cu societatea civilă, să ne implicăm activ în elaborarea viitoarelor pachete legislative. Este un efort comun pentru realizarea obiectivului nostru de integrare europeană. Colegii din România vor aduce astăzi exemple practice, iar speranța mea este ca, în urma discuțiilor, să putem avansa cu pași concreți în dezvoltarea Republicii Moldova”, a declarat Carolina Bugaian.

La rândul său, Mirabela Miron, Președinta Organizației Femeilor Antreprenor din România (OFA) și Fondatoare AVISSO, a evidențiat transformarea pe care fondurile europene au generat‑o în România și oportunitatea pe care acestea o reprezintă pentru Republica Moldova:

„Din perspectiva mea de antreprenor și de reprezentant al mediului asociativ, pot spune că România s‑a schimbat fundamental odată cu accesul la fondurile europene. Antreprenorii s‑au dezvoltat, iar economia a devenit mai competitivă. Pentru Republica Moldova, urmează o oportunitate majoră. Fondurile europene vin cu reguli și condiții care, la început, pot părea bariere, dar ele reprezintă de fapt o temelie solidă pentru afaceri sustenabile. Europa înseamnă cerințe, dar și o piață unică, inovare și deschidere. Experții prezenți astăzi au peste 20 de ani de experiență în gestionarea fondurilor și cunosc atât blocajele, cât și soluțiile. Suntem aici pentru a vă sprijini să evitați greșelile pe care România le‑a făcut și să progresați mult mai rapid.”

În contextul alinierii accelerate a Republicii Moldova la acquis‑ul UE și al consolidării capacității administrative, experții români au prezentat lecțiile învățate din parcursul României către aderarea la UE și din gestionarea fondurilor structurale în perioada aderării. Discuțiile au vizat atât arhitectura instituțională necesară, cât și mecanisme de simplificare, digitalizare și instruire a beneficiarilor.

În cadrul primului panel, discuțiile au evidențiat evoluția sistemului românesc de gestionare a fondurilor europene, de la un model puternic centralizat la unul descentralizat, precum și impactul acestei transformări asupra absorbției fondurilor europene. Participanții au subliniat necesitatea instituirii unui mecanism central de coordonare, cu reguli unitare, proceduri standardizate și interpretări oficiale, elemente esențiale pentru evitarea blocajelor și asigurarea coerenței decizionale.

Totodată, a fost prezentată o foaie de parcurs cu pașii necesari pentru consolidarea capacităților instituționale, elaborarea ghidurilor și manualelor operaționale. În acest proces, implicarea timpurie și structurată a mediului de afaceri, societății civile, mediului academic și autorităților locale rămâne crucială pentru asigurarea unor procese coerente privind gestionarea fondurilor europene.

Al doilea panel a fost dedicat accesului mediului de afaceri la fondurile de preaderare, unde experții au evidențiat potențialul acestor instrumente de a deveni o sursă importantă de investiții pentru companiile moldovenești, în special prin oportunitățile oferite de Planul de Creștere. Discuțiile au subliniat necesitatea simplificării prin digitalizare, prin crearea unor platforme unice, accesibile și a unor procese clare care reduc birocrația și facilitează accesul la informații.

Un accent major a fost pus pe instruirea beneficiarilor privați, prin ghiduri structurate, materiale educaționale și programe de formare, ca principală metodă de prevenire a corecțiilor financiare și de creștere a capacității de implementare a proiectelor.

Totodată, în partea finala a evenimentului, Felicia Bechtold, Secretară de Stat a Ministrului Muncii și Protecției Sociale a prezentat Programul Național „Servicii de creșe publice: Părinți angajați, copii la creșă”, un instrument destinat autorităților publice centrale pentru extinderea infrastructurii de îngrijire timpurie și facilitarea participării pe piața muncii. De asemenea, au fost anunțate programele de angajare și abilitare economică planificate pentru anul 2026, care vor sprijini consolidarea capitalului uman și creșterea participării economice, în special în rândul grupurilor vulnerabile și al tinerilor.

În mesajul de închidere, Carolina Bugaian a reiterat angajamentul instituțiilor și al mediului asociativ de a contribui activ la pregătirea Republicii Moldova pentru accesarea fondurilor europene și la consolidarea arhitecturii necesare pentru implementarea acestora.

Amintim că Republica Moldova a încheiat în 2025 screening‑ul pentru Capitolul 22 „Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”, un pas esențial în evaluarea capacității țării de a gestiona fonduri europene. În acest context, Republica Moldova a intrat într‑un proces amplu de pregătire instituțională pentru alinierea la acquis și pentru consolidarea arhitecturii prin care va putea accesa și implementa eficient fondurile europene destinate dezvoltării regionale.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.