1 aprilie 2022 – Rrăzboiul din Ucraina și sancțiunile economice aplicate Rusiei lovesc în economia Republicii Moldova. În primul rând, în 2022 ar putea să scadă exporturile către Rusia cu 190 milioane USD, ccea ce ar putea afecta PIB-ul cu 1,6%. Cea mai mare pondere  în imact ar avea exportul de mere.

Așa arată studiul ”Implicații economice ale războiului din Ucraina și ale sancțiunilor împotriva Rusiei asupra Moldovei” realizat de Echipa Economică Germană și prezentat în cadrul Grupului de lucru pentru coordonarea soluțiilor economice anti-criză.

Aceiași cercetare mai arată că și remitențele din Rusia ar urma să scadă cu 129 milioane USD, adică cu 50%, ceea ce constiuie 1,0% din PIB în 2022. Experții din Germania au mai estimat riscul de întrerupere a furnizării gazelor naturale din Rusia.  

Prezent la ședința Grupului de lucru pentru coordonarea soluțiilor economice anti-criză, ministrul economiei, Sergiu Gaibu, a subliniat că datele prezentate de experții germani sugerează că nu suntem în situaia să așteptăm că lucrurile vor reveni la ceea ce am avut până la criza din Ucraina. E nevoie să acționăm în contextul unei noi ordini economice în Europa. Trebuie să ne gândim la noi proiecte, strategii și concepte pentru a putea face față provocărilor, a menționat Sergiu Gaibu.

Unele soluții se elaborează, au menționat în cadrul ședinței experții Secretariatului Consiliului Economic. Cu susținerea Proiectului ”Tehnologiile Viitoruluiv”, finanțat de USAID și Guvernul Suediei a fost elaborat un studiu privind consecințele războilui din Ucraina asupra economiei RM cu prezentarea unor măsuri de reziliență. Au fost prezentate mai multe detalii depsre impacturi, inclusiv după sectoare economice, generate de exporturi și impoorturi, creșterea prețurilor la resurse energetice, întreruperea lanțurilor valroice, reorientarea coridoarelor de transport etc..

Pentru a diminua șocul economic, experții propun reorientarea exporturilor spre noi piețe de desfacere și consum intern, amortizarea creșterii prețurilor la resurse energetice și fertilizanți, înlociurea importurilor cu producția locală, în special în cazul produselor lactate și carnea de pasăre. Experții mai propun diversificarea instrumentelor de stimulare a ÎMM și atragerea investițiilor în economia inteligentă, adică IT.

Prezent la eveniment, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Anatolie Fala, a menționat că și instituția pe care o reprezintă dar și agenții economic lucrează la indetificarea soluțiilor viabile și rapide care ar ajuta businessul să-și reorienteze activitatea, și așa afectată de pandemie, pentru a putea rezista unui nou șoc economic.

Experții spun că statul, în unele cazuri va trebui să recurgă la măsuri prompte de modificări normative, care vor veni în susținerea comunității de afaceri. Iar în alte cazuri va fi nevoie de susținere financiară. Adițional, a fost identifacată o necesitate de aces la finațare pentru investiții în economie.

Acestea, dar și alte măsuri anti-criză urmează să fie discutate la nivel tehnic, în detalii, cu autorităile publice, membri ai Grupului de lucru și comunitate ade afaceri. Atunci când se va conveni asupra unor măsuri cu care sunt de acord toate părțile interesate, acestea vor fi prezentate pentru analiză Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova și Prim-ministrului.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.