12 octombrie 2021 – În Moldova a scăzut dramatic numărul construcțiilor de stadioane, bazine, încăperi de sport. Dacă în 1996 acestea numărau cca 4000 de unități, către 2019 numărul edificiilor sportive s-au redus până la cca 2800.

Aceste cifre se conțin în Studiul efectuat de Federația Moldovenească de Fotbal și Business Consulting Institute făcut public în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea Pieței Muncii” în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova, președinția căreia o deține  Camera de Comerț și Industrie a RM

Potrivit cercetării, pentru a atrage investiții în sportul moldovenesc este necesară perfecționarea mecanismelor de susținere a sporturilor, inclusiv print-o  politică fiscală stimulatoare în acest sens. Printre instrumentele fiscale care au fost identificate urmare a cercetării se numără introducerea facilităților fiscale în activitate, care ar presupune, printre altele deducerea fiscală a investițiilor făcute de persoanele juridice în achiziția de abonamente sportive pentru proprii angajați.

O altă facilitate fiscală ar consta în acordarea de sprijin din contul venitului, ceea ce presupune, printre altele, debursarea unui % din impozitul persoanelor juridice în contul Federațiilor sau asociațiilor sportive oficial acreditate.;sau scutirea de plata impozitului pe venit reinvestit pentru societățile pe acțiuni sau societăților cu răspundere limitată care au forma unui club sportiv profesionist.

De asemenea, se mai propune examinarea posibilității introducerii facilități fiscale în schimbul investițiilor, ceea ce  ar presupune deducerea valorii investite în dezvoltarea infrastructurii publice sau private sportive din valoarea venitului supus impozitării sau deducerea valorii investite din contul impozitului pe venit achitat anual.

Prezent la dezbateri, Secretarul de stat Marian Stan al Ministerului Educației și Cercetării a salutat elaborarea studiului care arată cât de grav stau lucrurile în domeniul infrastructurii sportive din țară. ”Suntem în cădere liberă. Noi ca minister menținem în stare viabilă federațiile de sport cu mici injectări financiare ceea ce este insuficient și nici nu ține de competența ministerului. Este timpul să întoarcem businessul cu fața la sport. La capitolul fiscalitate vom avea mult de lucru cu Guvernul, dar trebuie să ne mai întrunim odată ca să discutăm aceste subiecte în detaliu” a menționat Stan.

Cercetarea a mai arătat că dacă în Moldova ar exista această alternativă de investiții pentru agenții economici, în sportul moldovenesc anual s-ar investi cel puțin cca 58 de milioane de lei. Autorii studiului mai afirmă că 50% din cele 72 de companii chestionate, ar fi dispuse să investească în infrastructura sportivă dacă ar exista posibilitatea deducerii fiscale a investițiilor făcute.

În cadrul aceleiași întruniri președintele CCI Sergiu Harea a menționat  rezultatele Studiu efectuat de Federația Moldovenească de Fotbal și Business Consulting Institute referitoare la statutul de sportiv de performanță. Astfel, legislația RM stabilește că, calificarea de sportiv de performață poate fi obținută doar de absolvenții Universității de sport și educație fizică, nu și sportivii de performanță ce nu au făcut o facultate la USEF. Mai mult, acești sportivi, neavând o calificare – altfel spus o profesie, nu pot acumula stagiu de muncă conform profesiei și respectiv nu vor primi o pensie pentru anii pe care i-au dedicat sportului. Astfel, CCI propune revederea cadrului  normativ în acest sens, cea ce va duce la creșterea numărului doritorilor de a face sport de performanță în Moldova.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.