La ședință au participat directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Vutcariov, directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, reprezentanți ai asociațiilor de business, instituțiilor publice și partenerilor de dezvoltare. Ședința a fost prezidată de președintele Grupului de Lucru GL6 și al Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea.

Directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Vutcariov, a prezentat rezultatele activității instituției pentru anul 2025 și direcțiile de dezvoltare pentru perioada următoare. Potrivit raportului,  pe parcursul anului au fost efectuate 3.453 de controale, care au vizat peste 186.000 de salariați și au permis identificarea a 21.550 de încălcări ale legislației muncii.

Combaterea muncii nedeclarate a constituit una dintre principalele priorități ale Inspectoratului. Astfel, au fost depistate 8.086 de persoane care prestau muncă nedeclarată, dintre care 6.206 au fost legalizate. Totodată, Inspectoratul a examinat 2.093 de petiții și adresări, contribuind la repunerea în drepturi a 1.109 persoane.

„Raportul nu urmărește doar prezentarea unor indicatori statistici, ci reflectă intervențiile realizate pentru protecția salariaților, identificarea domeniilor vulnerabile și consolidarea activităților de instruire și informare. Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii nu are drept scop efectuarea controalelor în sine, ci identificarea vulnerabilităților de pe piața muncii și intervenția pentru remedierea acestora. Controalele sunt combinate cu măsuri de informare și conformare, astfel încât angajatorii să își respecte obligațiile, iar drepturile salariaților să fie protejate și restabilite”, a declarat directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Vutcariov.

Printre direcțiile de modernizare, Directorul ISM, a menționat dezvoltarea unui sistem informațional modern de management digital al cazurilor, care va permite inspectorilor din teritoriu să documenteze video acțiunile de control și intervențiile efectuate, precum și să stocheze, gestioneze și arhiveze în condiții de securitate datele colectate. Una din prioritățile de dezvoltare urmărește asigurarea interoperabilității cu bazele de date fiscale și sociale și aplicarea unei metodologii unitare de analiză a riscurilor. 

În cadrul ședinței a fost prezentat și raportul de activitate al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru anul 2025 și primele opt luni ale anului 2026.

În această perioadă, ANOFM a înregistrat 43.698 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și 15.357 de șomeri. O parte semnificativă dintre acestea provine din categorii cu dificultăți sporite de integrare pe piața muncii: 54% dintre șomeri sunt femei; 55% nu au studii; 54% provin din mediul rural iar 31% nu au lucrat de cel puțin doi ani.

În același timp, au fost extinse măsurile de sprijin pentru angajatori. Prin subvenționarea locurilor de muncă au fost angajați 581 de șomeri, cu participarea a 352 de angajatori. De asemenea, 28 de subvenții au susținut crearea sau adaptarea a 43 de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități.

În primele opt luni ale anului 2026, 1.751 de persoane au fost înscrise la cursuri de formare profesională în baza voucherelor, cu aproximativ 1000 de persoane mai mult decât în anul 2025. Totodată, ANOFM își consolidează serviciile teritoriale, procesele de digitalizare și colaborarea cu angajatorii.

Directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, a menționat că, pentru perioada următoare, instituția își propune modernizarea substanțială a modului de lucru, dezvoltarea unui nou sistem informațional integrat în e-Social, implementarea unei strategii de colaborare cu angajatorii și a unei noi strategii de comunicare, îmbunătățirea intervențiilor pentru șomerii de lungă durată, identificarea și incluziunea tinerilor NEET și a persoanelor cu dizabilități, precum și consolidarea managementului performanței.

Directorul executiv al Asociației Invalizilor din Republica Moldova, Mircea Buștiuc, a prezentat un mecanism de facilitare a încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, bazat pe utilizarea întreprinderilor specializate, fondate de asociațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități, în calitate de agenți de muncă temporară.

Mecanismul propus urmărește reducerea poverii administrative pentru angajatori și asigurarea unui acces real al persoanelor cu dizabilități la locuri de muncă și venituri.

În acest context, au fost propuse clarificarea cadrului normativ și a impactului mecanismului asupra cotei de 5% (din numărul total de salariați trebuie să fie persoane cu dizabilități-pentru angajatorii cu cel puțin 20 de salariați, conform Art 34, Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități), constituirea unui grup tehnic cu participarea reprezentanților Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ANOFM, Camerei de Comerț și Industrie, asociațiilor și angajatorilor interesați, pilotarea mecanismului împreună cu unul sau mai mulți angajatori și realizarea unei analize juridice privind aplicarea acestui mecanism și elaborarea amendamentelor necesare.

Prin activitatea sa, GL6 al Consiliului Economic consolidează platforma de dialog dintre autoritățile publice, mediul de afaceri și partenerii sociali, contribuind la identificarea soluțiilor comune și la îmbunătățirea politicilor publice.

Inițiativa urmărește simplificarea cadrului normativ aplicabil mediului de afaceri, prin revizuirea a circa 100 de acte normative și a peste 180 de acte permisive.

În această perioadă au avut loc 10 ședințe tehnice, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Mediului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Energiei, precum și ai autorităților subordonate sau responsabile de domeniile vizate.

În cadrul consultărilor au fost discutate modificările propuse din mai multe domnii de reglementare, printre care:

— reglementarea relațiilor de muncă;

— protecția patrimoniului cultural;

— evaluarea impactului asupra mediului;

— gestionarea apelor uzate industriale;

— aplicarea răspunderii extinse a producătorului;

— diversificarea ofertei turistice rurale;

— facilitarea pescuitului comercial;

— accesul pe piață al produselor fertilizante;

— producția și accesul la medicamente și servicii farmaceutice;

— introducerea pe piață a dispozitivelor medicale conforme;

— facilitarea efectuării studiilor clinice;

— reformarea actelor permisive.

Cele două pachete de dereglementare, un proiect de modificare a legilor și un proiect de modificare a hotărârilor de Guvern, înregistrate cu numerele unice 683/MDED/2026 și 684/MDED/2026, au fost lansate în proces de avizare de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Proiectele vizează modificarea a 71 de legi și a 29 de hotărâri de Guvern. Totodată, acestea propun eliminarea sau transformarea în notificări a aproximativ 80 de acte permisive și prevăd examinarea altor circa 180 de acte permisive „ascunse” — acte permisive neincluse în nomenclatorul din Legea nr. 160/2011. În cazul în care nu vor fi justificate, actele respective își vor pierde caracterul permisiv începând cu 1 ianuarie 2027.

Propunerile au fost elaborate cu suportul partenerilor de dezvoltare PNUD, Danish Industry, GIZ, Proiectul Băncii Mondiale „Ameliorarea Competitivității» și Proiectul STIC.

La discuții au participat președinții Grupurilor de Lucru de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim‑ministru, împreună cu membrii asociațiiilor, reprezentând principalele sectoare ale economiei. 

Printre principalele măsuri propuse în proiectul de lege se numără reducerea numărului de impozite și taxe, ceea ce ar putea simplifica sistemul fiscal și ușura povara administrativă asupra contribuabililor. O altă măsură importantă este aplicarea unei cote de zero pentru profitul reinvestit (nedistribuit), cu scopul de a încuraja companiile să reinvestească profiturile generate și să sprijine creșterea economică durabilă. În plus, este propusă instituirea unui mecanism de restituire automată a TVA, care ar perfecționa procesele financiare și ar spori eficiența economică. Un alt aspect important îl constituie restituirea accizei în agricultură, care ar putea reduce costurile producției agricole și ar sprijini competitivitatea sectorului. De asemenea, se urmărește simplificarea obligațiilor administrative pentru contribuabili, măsură care are ca obiectiv reducerea birocrației și facilitarea conformării fiscale.

Totodată, proiectul prevede și plafonarea unor impozite locale pentru protejarea intereselor contribuabililor la nivel local, precum și eliminarea cotei reduse de TVA, în vederea creării unui cadru fiscal mai simplu și mai uniform. Reducerea excepțiilor la impozitul pe venit este o altă măsură menită să creeze un sistem fiscal mai echitabil. În final, extinderea regimului fiscal destinat freelancerilor care desfășoară diverse activități ar putea stimula antreprenoriatul prin oferirea unui cadru legal adaptat nevoilor acestui segment de activitate economică.

Ce înseamnă aceste măsuri pentru antreprenori: 

• mai puține impozite și taxe de administrat și proceduri mai simple;
• stimulente clare pentru reinvestirea profitului, prin aplicarea cotei de 0% pentru profitul nedistribuit;
• îmbunătățire a lichidității companiilor prin mecanismul de restituire mai rapidă, integrală și automată a TVA;
• reguli mai previzibile privind impozitele locale și accizele, prin plafonare și calendare anunțate în avans;
• un regim extins și mai flexibil pentru freelanceri, adaptat activităților moderne și economiei digitale.

De exemplu, o companie care decide să reinvestească profitul în extinderea activității (echipamente, tehnologii, locuri de muncă noi) nu va plăti impozit pe acest profit până în momentul distribuirii lui către acționari.

Pentru cetățeni reforma urmărește:  

• măsuri de protecție pentru persoanele cu venituri mici, inclusiv prin ajustarea scutirilor personale și a plăților per copil, astfel încât impactul uniformizării TVA să fie compensat pentru majoritatea gospodăriilor;
• reducerea diferențelor din sistemul actual de TVA (unde unele bunuri au cote reduse și multe excepții), prin renunțarea treptată la aceste scutiri la consum și acordarea în schimb de sprijin direct persoanelor care muncesc, prin facilități și plăți legate de venituri (salarii)
• utilizarea mai eficientă a veniturilor bugetare pentru politici sociale și investiții publice.

În cadrul consultărilor, reprezentanții sectorului agricol au semnalat îngrijorări privind impactul asupra costurilor prin anularea facilităților TVA la achiziția tehnicii agricole și presiunea fiscală asupra zilierilor, solicitând o analiză suplimentară a competitivității produselor moldovenești pe piețele externe. Iar, pentru piața internă, agricultorii, s-au expus referitor la creșterea prețului la raft, consecință a măsurilor propuse. Reprezentanții HoReCa și retail s-au expus asupra majorării cotei TVA la 20% și de introducerea accizelor pentru băuturile cu adaos de zahăr, menționând posibile efecte asupra prețurilor și dezvoltarea turismului rural. Producătorii de bere au atras atenția asupra impactului creșterii treptate a accizelor asupra producției locale și a propus realizarea evaluărilor detaliate de impact. Reprezentanții sectorului construcțiilor, atenționează că modificările propuse ar putea genera creșterea prețurilor imobilelor, scăzând puterea de cumpărare. Mediul de afaceri a sugerat să fie oferită o claritate mai mare în ceea ce privește reglementările legale, inclusiv prezentarea unor comparații între prevederile actuale și cele propuse ale Codului Fiscal, în special în legătură cu cheltuielile neeligibile și regimul de impozitare a deținătorilor de capital de până la 10%. Propunerile și observațiile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.

Documentele aferente pot fi accesate aici: https://mf.gov.md/ro/content/proiectul-de-lege-pentru-modificarea-unor-acte-normative-privind-simplificarea-legislației-0

Procesul de consultare a continuat și astăzi, în cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a oferi tuturor participanților posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și propunerile în mod detaliat. 

Proiectul de politică fiscală pentru anul 2027 urmează să fie definitivat și promovat pentru adoptare în vara acestui an, astfel încât prevederile aprobate să poată intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027. În paralel, Ministerul Finanțelor va elabora un nou Cod Fiscal, planificat pentru anul 2028, care va prelua și detalia principiile de reformă stabilite prin politica fiscală pentru 2027, asigurând continuitatea și coerența schimbărilor propuse.

La ședință a participat Mihaela Gorban, Secretar general adjunct al MDED, Michelle Iliev, Secretar de stat responsabil de domeniul digitalizării, care au prezentat stadiul actual al procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și principalele evoluții din domeniile aflate în responsabilitatea ministerului.

Discuțiile s-au concentrat asupra rezultatelor dialogului tehnic privind angajamentele legislative asumate de Republica Moldova în cadrul Clusterului 3: Competitivitate și creștere incluzivă, cu accent pe Capitolul 10: Transformare digitală și media. A fost prezentat progresul înregistrat în procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul european și prioritățile de transpunere pentru perioada următoare.

Capitolul 10 „Societatea informațională și mass-media” din Clusterul 3 „Competitivitate și creștere incluzivă” vizează armonizarea legislației Republicii Moldova cu acquis-ul Uniunii Europene în domenii precum comunicațiile electronice, serviciile societății informaționale (în special comerțul electronic și serviciile de acces condiționat) și serviciile audiovizuale.

Procesul de integrare europeană este structurat în 35 de capitole de negociere, grupate în 6 clustere. În urma exercițiului de screening, prin care Comisia Europeană și Guvernul Republicii Moldova, au evaluat nivelul de aliniere a legislației naționale la acquis-ul UE. Acest proces de evaluare identifică decalajele și stabilește măsurile necesare pentru ca legislația statului să devină compatibilă cu standardele europene. În continuare, Republica Moldova urmează să parcurgă și să lucreze asupra fiecărui capitol, prin implementarea reformelor și recomandărilor formulate de Comisia Europeană.

În acest context, domeniul transformării digitale reprezintă una dintre direcțiile în care Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, inclusiv prin extinderea serviciilor publice digitale și implementarea Strategiei de Transformare Digitală 2023-2030.

Toate propunerile și sugestiile formulate în cadrul ședinței pot fi transmise până la finalul acestei săptămâni, 12 iunie 2026.

Consiliul Economic își propune lansarea unei serii de mese rotunde dedicate capitolelor de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană, în cooperare cu instituțiile de resort. Această platformă are drept obiectiv pregătirea sectorului privat pentru schimbările legislative și standardele Pieței Unice a UE, precum și asigurarea transparenței și coordonării interinstituționale. Prin acest demers, procesul tehnic de negociere este transformat într-un efort național incluziv.

Proiectul de lege are drept scop instituirea unui cadru juridic clar, coerent și previzibil pentru inițierea, atribuirea și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat, precum și corelarea acestuia cu legislația privind achizițiile publice, concesiunile de lucrări și servicii și achizițiile sectoriale.

Documentul propune clarificarea etapelor de inițiere, pregătire, atribuire și implementare a proiectelor PPP; stabilirea unor reguli unitare și coerente, aliniate la legislația în vigoare privind achizițiile publice, concesiunile și achizițiile sectoriale și consolidarea mecanismelor de control al impactului fiscal-bugetar și de gestionare a riscurilor asociate proiectelor PPP.

Proiectul de lege va avea un impact pozitiv asupra sectorului public prin consolidarea cadrului instituțional și normativ aplicabil PPP;
 clarificarea responsabilităților autorităților publice în inițierea, implementarea și monitorizarea proiectelor;
reducerea riscurilor juridice și fiscale;
 creșterea transparenței în procesul decizional și îmbunătățirea mecanismelor de control și monitorizare a proiectelor.


Pentru mediul de afaceri, proiectul creează un cadru mai previzibil și mai sigur pentru investitori, facilitând participarea acestora la proiectele de parteneriat public-privat și contribuind la atragerea capitalului privat pentru realizarea proiectelor de interes public.

Mediul de afaceri este invitat să se expună și să vină cu propuneri până la 29 mai, prin intermediul platformei particip.gov.md. Acestea vor fi analizate de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în procesul de definitivare a documentului.

Scopul este de a colecta opinii și experiențe reale pentru a identifica problemele practice, barierele întâlnite și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea cadrului legal și funcționării activității independente.

Sondaj pentru freelanceri: https://forms.gle/b6QZ6vTLKitiy2a48

Sondaj pentru companiile care colaborează cu freelanceri: https://forms.gle/Fc1CkejSiTymJuNx9

Vă rugăm să participați la aceste sondaje de opinie până la 29 mai 2026.

Răspunsurile sunt confidențiale și vor contribui la formularea unor propuneri de politici publice mai clare și mai eficiente.

De ce este important să participați:

— oferiți o voce directă asupra realităților din piață;

— contribuiți la îmbunătățirea cadrului legal;

— ajutați la identificarea problemelor concrete și a soluțiilor practice;

— contribuiți la dezvoltarea unui regim mai clar și mai eficient pentru freelanceri și companii;

— cu cât sunt mai mulți respondenți, cu atât recomandările vor fi mai relevante.

Vă mulțumim pentru contribuție!

Междисциплинарная команда, состоящая из представителей Экономического совета при Премьер-министре, Министерства труда и социальной защиты (МТСЗ), UCIP IFAD, Национального агентства по предотвращению и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (НАПНЖН), а также Центра прав женщин, провела визит в село Золотиевка, район Анэний Ной, в рамках региональных экосистем по экономическому расширению прав и возможностей женщин — жертв насилия и женщин в уязвимом положении.

В начале мероприятия Аурелия Булат, начальник Управления политики по обеспечению гендерного равенства МТСЗ, отметила, обращаясь к 15 женщинам и представителям местных органов власти: «Экономическое расширение прав и возможностей женщин является ключевым фактором укрепления их независимости и развития сельских сообществ.

Женщины могут получать поддержку как со стороны государства, так и через проекты, реализуемые неправительственными организациями». В ходе мероприятия была представлена Программа грантов по адаптации к изменению климата, а также обсуждены потребности бенефициаров для развития инициатив в сфере сельского предпринимательства. «Бенефициары программы могут получить гранты до 10 000 леев, которые помогут им развивать предпринимательские инициативы и адаптироваться к изменению климата.

Наша цель — создать реальные возможности для получения дохода женщинами в сельской местности», — заявила Магдалена Руснак, консультант по вопросам гендерного равенства и социальной инклюзии UCIP IFAD. Участницы встречи выразили желание трудоустроиться и развивать карьеру в различных сферах — водителями, парикмахерами и других профессиях — тем самым способствуя развитию общины. Однако одной из главных проблем остается устройство детей в детский сад — в селе необходима ясельная группа. Отдельной проблемой является отсутствие общественного транспорта, проходящего через населенный пункт, что ограничивает право жителей на передвижение и доступ к основным услугам — медицинской помощи, уходу за детьми, магазинам и т.д.

Одновременно женщины нуждаются в поддержке при решении различных жизненных трудностей. В этом контексте Лилия Борзин, социальный работник Центра прав женщин, отметила, что ЦПЖ может предоставить психологическую и юридическую помощь для защиты их прав. Кристина Тышкул, эксперт по гендерным вопросам Секретариата Экономического совета при Премьер-министре РМ, подчеркнула: «Экономическое расширение прав уязвимых женщин невозможно без интегрированной экосистемы — финансирования, профессионального обучения, доступа к социальным и юридическим услугам.

Это способствует укреплению устойчивости сельских сообществ и раскрытию экономического потенциала женщин». Заседание завершилось разработкой плана действий, который будет реализован междисциплинарной командой под координацией Секретариата Экономического совета при Премьер-министре Республики Молдова.

26 августа 2025 года — Правительство утвердило Концепцию информационной системы eNotariat, документ, который определяет рамки для развития цифровых нотариальных услуг. Проект был инициирован на платформе Экономического совета при Премьер-министре по запросу деловой среды и направлен на цифровизацию нотариальных процедур для граждан, диаспоры и компаний. По словам властей, утверждение концепции завершает этап разработки вторичной нормативной базы, необходимой для внедрения онлайн-услуг. В мае 2023 года Парламент принял Закон №126/2023, который создал законодательную основу для ведения бизнеса дистанционно. Следующий этап заключается в закупке ИТ-услуг для создания платформы eNotariat, финансирование которой объявлено Европейским банком реконструкции и развития. Система должна позволить аутентификацию документов и доступ к нотариальным услугам онлайн с использованием электронной подписи и межведомственного взаимодействия с государственными реестрами.

22 августа 2025 года – Деятельность Экономического совета имеет решающее значение для экономического развития Республики Молдова и для создания конструктивного и эффективного диалога между Правительством и деловой средой. Об этом заявил Премьер-министр Дорин Речан в ходе пленарного заседания Совета, где была подчеркнута важнейшая роль платформы в выявлении проблем, продвижении реформ и реализации государственных политик, направленных на повышение конкурентоспособности местных компаний.

Премьер-министр Дорин Речан, председатель Экономического совета, отметил важность продолжения деятельности Совета: «Эта платформа уникальна во всем регионе. Конструктивный диалог между властями и бизнесом имеет ключевое значение для экономического развития и европейской интеграции Молдовы.

Экономический совет позволяет нам быстро выявлять проблемы, а также находить практические решения, в том числе в приоритетных секторах, таких как сельское хозяйство и цифровая экономика». Вице-премьер, министр экономического развития и цифровизации Дойна Нистор добавила: «Очень важно, чтобы Экономический совет оставался активной и актуальной платформой. В его рамках будут созданы новые рабочие группы, посвящённые уязвимым секторам, таким как сельское хозяйство, или областям со сложным регулированием. Эти группы позволят более эффективно координировать работу между Правительством, бизнесом и обществом, чтобы ускорить внедрение реформ и рост производительности.

Экономический совет продолжит быть инструментом консультаций и совместной выработки политик, гарантируя, что каждая инициатива будет рассмотрена и реализована в интересах местных предприятий и национальной экономики. В то же время мы будем использовать передовые технологии и цифровизацию, включая искусственный интеллект, для повышения конкурентоспособности и эффективности во всех приоритетных секторах».

В ходе заседания был представлен новый регламент Совета — инновационный документ, направленный на повышение уровня работы Совета и Секретариата. Регламент уточняет мандат Секретариата, роль экспертов и механизмы приоритизации деятельности, тем самым укрепляя эффективность и значимость работы Совета для национальной экономики и поддерживая реализацию реформ более быстрым и организованным образом. Представители делового сообщества и донорских институтов Молдовы подчеркнули необходимость продолжения деятельности Экономического совета, так как он является беспристрастной платформой, где слышен голос каждого участника и доводится до Правительства.

По словам представителей частного сектора, Совет доказал, что способен объединить власти и бизнес, способствуя конструктивному диалогу и принятию сбалансированных и устойчивых экономических решений. Они отметили, что сохранение этой платформы имеет решающее значение и в контексте процесса присоединения Республики Молдова к Европейскому союзу, поскольку Совет поможет гармонизировать экономическое законодательство, определить общие приоритеты и обеспечить единый голос бизнеса в отношениях с властями.

Экономический совет при Премьер-министре Республики Молдова является платформой для диалога между бизнесом, донорами и властями, созданной ещё в начале 90-х годов. Его миссия — поддержка развития здорового социально-экономического климата и прозрачной, инвестиционно-привлекательной деловой среды. Кроме того, Совет выполняет функции Национального комитета по упрощению торговли и Консультативного совета по МСП, играя ключевую роль в выявлении и решении проблем национального масштаба.

15 августа 2025 года в Artcor состоялась тематическая встреча, организованная Экономическим советом при Премьер-министре в партнерстве с Министерством экономики и цифровизации, посвящённая внедрению недавно принятых законодательных положений для облегчения деятельности цифровых кочевников в Республике Молдова.

Мероприятие объединило представителей ключевых институтов цифровой и предпринимательской экосистемы, среди которых Вице-премьер Дойна Нистор, заместитель директора Агентства по инвестициям Ирина Толстоусов, директор Агентства электронного управления Николетта Коломеец, исполнительный директор ATIC Ирина Ориол, представители Министерства внутренних дел и Генерального инспектората по миграции, Tekwill, Artcor, Mediacor и др.

Участники обсудили конкретные вопросы, касающиеся: новых процедур получения разрешения цифрового кочевника, его срока действия и критериев приемлемости; расширения доступа к данному типу пребывания через цифровые инструменты; планирования внешних мероприятий по продвижению и привлечению цифровых кочевников. Встреча прошла в интерактивной атмосфере вопросов и ответов между партнерами по реализации с целью максимального использования потенциала цифровых кочевников для укрепления позиции Молдовы как международного цифрового направления.