La ședință a participat Mihaela Gorban, Secretar general adjunct al MDED, Michelle Iliev, Secretar de stat responsabil de domeniul digitalizării, care au prezentat stadiul actual al procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și principalele evoluții din domeniile aflate în responsabilitatea ministerului.

Discuțiile s-au concentrat asupra rezultatelor dialogului tehnic privind angajamentele legislative asumate de Republica Moldova în cadrul Clusterului 3: Competitivitate și creștere incluzivă, cu accent pe Capitolul 10: Transformare digitală și media. A fost prezentat progresul înregistrat în procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul european și prioritățile de transpunere pentru perioada următoare.

Capitolul 10 „Societatea informațională și mass-media” din Clusterul 3 „Competitivitate și creștere incluzivă” vizează armonizarea legislației Republicii Moldova cu acquis-ul Uniunii Europene în domenii precum comunicațiile electronice, serviciile societății informaționale (în special comerțul electronic și serviciile de acces condiționat) și serviciile audiovizuale.

Procesul de integrare europeană este structurat în 35 de capitole de negociere, grupate în 6 clustere. În urma exercițiului de screening, prin care Comisia Europeană și Guvernul Republicii Moldova, au evaluat nivelul de aliniere a legislației naționale la acquis-ul UE. Acest proces de evaluare identifică decalajele și stabilește măsurile necesare pentru ca legislația statului să devină compatibilă cu standardele europene. În continuare, Republica Moldova urmează să parcurgă și să lucreze asupra fiecărui capitol, prin implementarea reformelor și recomandărilor formulate de Comisia Europeană.

În acest context, domeniul transformării digitale reprezintă una dintre direcțiile în care Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, inclusiv prin extinderea serviciilor publice digitale și implementarea Strategiei de Transformare Digitală 2023-2030.

Toate propunerile și sugestiile formulate în cadrul ședinței pot fi transmise până la finalul acestei săptămâni, 12 iunie 2026.

Consiliul Economic își propune lansarea unei serii de mese rotunde dedicate capitolelor de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană, în cooperare cu instituțiile de resort. Această platformă are drept obiectiv pregătirea sectorului privat pentru schimbările legislative și standardele Pieței Unice a UE, precum și asigurarea transparenței și coordonării interinstituționale. Prin acest demers, procesul tehnic de negociere este transformat într-un efort național incluziv.

Proiectul de lege are drept scop instituirea unui cadru juridic clar, coerent și previzibil pentru inițierea, atribuirea și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat, precum și corelarea acestuia cu legislația privind achizițiile publice, concesiunile de lucrări și servicii și achizițiile sectoriale.

Documentul propune clarificarea etapelor de inițiere, pregătire, atribuire și implementare a proiectelor PPP; stabilirea unor reguli unitare și coerente, aliniate la legislația în vigoare privind achizițiile publice, concesiunile și achizițiile sectoriale și consolidarea mecanismelor de control al impactului fiscal-bugetar și de gestionare a riscurilor asociate proiectelor PPP.

Proiectul de lege va avea un impact pozitiv asupra sectorului public prin consolidarea cadrului instituțional și normativ aplicabil PPP;
 clarificarea responsabilităților autorităților publice în inițierea, implementarea și monitorizarea proiectelor;
reducerea riscurilor juridice și fiscale;
 creșterea transparenței în procesul decizional și îmbunătățirea mecanismelor de control și monitorizare a proiectelor.


Pentru mediul de afaceri, proiectul creează un cadru mai previzibil și mai sigur pentru investitori, facilitând participarea acestora la proiectele de parteneriat public-privat și contribuind la atragerea capitalului privat pentru realizarea proiectelor de interes public.

Mediul de afaceri este invitat să se expună și să vină cu propuneri până la 29 mai, prin intermediul platformei particip.gov.md. Acestea vor fi analizate de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în procesul de definitivare a documentului.

Scopul sesiunii a fost analiza problemelor practice ale regimului actual al antreprenorului independent și identificarea direcțiilor de îmbunătățire, astfel încât cadrul legal și fiscal să fie mai clar, mai simplu de aplicat și adaptat noilor realități economice. La discuții au participat experți în politici publice și fiscalitate, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de business, precum și membri ai comunității de freelanceri.

Discuțiile s-au axat pe adaptarea regimului de antreprenor independent la evoluțiile pieței muncii, revizuirea plafonului de venit anual pentru freelanceri, reducerea barierelor administrative de înregistrare și închidere a activității, precum și clarificarea statutului juridic și fiscal al freelancerilor, inclusiv pentru noile profesii din industriile creative și sectorul digital. În dialogul cu reprezentanții mediului de afaceri a fost subliniat un aspect practic important: în forma actuală, regimul fiscal al antreprenorilor independenți limitează posibilitatea companiilor de a contracta freelanceri. Au fost semnalate situații în care anumite categorii de agenți economici, care aplică alte regimuri fiscale decât cel prevăzut pentru freelanceri, nu pot lucra legal cu aceștia sau se confruntă cu obstacole semnificative la încheierea contractelor, ceea ce reduce flexibilitatea companiilor, îngreunează accesul freelancerilor la piață și diminuează potențialul economic al regimului. 

Pentru a colecta cât mai multe experiențe și opinii de la cei vizați direct, Secretariatul Consiliului Economic, în colaborare cu European Business Association Moldova, a elaborat și lansat două sondaje de opinie. La acestea sunt încurajați să participe atât freelancerii, cât și companiile care colaborează cu freelanceri, în vederea completării discuțiilor tehnice cu date din practică și a identificării cât mai exacte a problemelor și ajustărilor necesare în regimul actual.

Sondaj pentru freelanceri: https://forms.gle/b6QZ6vTLKitiy2a48  

Sondaj pentru companiile care colaborează cu freelanceri: https://forms.gle/Fc1CkejSiTymJuNx9

Scopul este de a colecta opinii și experiențe reale pentru a identifica problemele practice, barierele întâlnite și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea cadrului legal și funcționării activității independente.

Sondaj pentru freelanceri: https://forms.gle/b6QZ6vTLKitiy2a48

Sondaj pentru companiile care colaborează cu freelanceri: https://forms.gle/Fc1CkejSiTymJuNx9

Vă rugăm să participați la aceste sondaje de opinie până la 29 mai 2026.

Răspunsurile sunt confidențiale și vor contribui la formularea unor propuneri de politici publice mai clare și mai eficiente.

De ce este important să participați:

– oferiți o voce directă asupra realităților din piață;

– contribuiți la îmbunătățirea cadrului legal;

– ajutați la identificarea problemelor concrete și a soluțiilor practice;

– contribuiți la dezvoltarea unui regim mai clar și mai eficient pentru freelanceri și companii;

– cu cât sunt mai mulți respondenți, cu atât recomandările vor fi mai relevante.

Vă mulțumim pentru contribuție!

Întâlnirea a avut loc în contextul procesului amplu de elaborare a pachetelor de dereglementare, parte a eforturilor Guvernului de a crește competitivitatea economiei Republicii Moldova și de a avansa acțiunile prevăzute în Growth Plan privind Regulatory Mapping și simplificarea cadrului normativ.

Discuțiile au vizat identificarea unor soluții care să reducă povara administrativă asupra companiilor, menținând totodată standardele de protecție a angajaților și alinierea la convențiile internaționale și legislația Uniunii Europene.

Au fost prezentate și analizate mai multe propuneri cu impact direct asupra mediului de afaceri printre care:
• revizuirea obligației angajatorului de a aproba statele de personal
• posibilitatea includerii în contractul individual de muncă a unei clauze privind conflictul de interese;
• extinderea situațiilor în care poate fi încheiat un contract individual de muncă pe durată determinată;
• acordarea posibilității angajatorului de a modifica unilateral contractul individual de muncă în anumite condiții clar definite.

Procesul de consultare va continua în perioada următoare, iar recomandările formulate în cadrul Grupului de lucru vor fi integrate în următoarele pachete de dereglementare.

Discuțiile s-au concentrat asupra contextului economic actual, caracterizat de prețuri instabile și schimbări în lanțurile de aprovizionare. Participanții au evidențiat necesitatea unei intervenții tarifare care să susțină procesarea locală, subliniind situațiile în care taxele vamale aplicate materiilor prime sau inputurilor sunt comparabile ori chiar mai mari decât cele aplicate produselor finite. Practică care reduce competitivitatea producătorilor autohtoni.

Ministrul Eugeniu Osmochescu a accentuat importanța alinierii politicilor tarifare cu obiectivul strategic de susținere a producției interne și a propus transformarea sugestiilor discutate într‑un pachet operațional, compatibil atât cu obligațiile bugetare, cât și cu angajamentele internaționale ale țării.

În cadrul ședinței, s-a convenit definirea unei liste de poziții tarifare ce necesită scutiri sau reduceri temporare, stabilirea unor criterii clare pentru acordarea excepțiilor și crearea unui mecanism permanent de consultare între autorități și reprezentanții industriei. Antreprenorii prezenți au oferit exemple practice care evidențiază povara costurilor de import asupra lanțurilor de producție locale.

Totodată, s‑a propus constituirea unui grup de lucru interinstituțional care să analizeze în detaliu subiectul, să elaboreze lista finală a inputurilor prioritare și să propună mecanisme concrete de implementare. 

Optimizarea politicii tarifare reprezintă nu doar o măsură de relaxare fiscală, ci un pas strategic spre consolidarea rezilienței economice și transformarea Republicii Moldova într‑un hub competitiv de producție și procesare. Măsurile discutate urmăresc reducerea costurilor variabile de producție, stimularea reinvestirii în tehnologizare și creșterea atractivității produselor autohtone pe piețele externe.

Reprezentanții Camerei Notariale, prezenți la ședință, și-au exprimat deschiderea pentru implementarea sistemului e-Notariat, care va permite valorificarea soluțiilor digitale în activitatea profesională, deservirea la distanță a cetățenilor din țară și din străinătate, precum și a investitorilor străini.

La discuții au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Agenției de Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, Agenției de Guvernare Electronică, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și Camerei Notariale din Republica Moldova.

Platforma e-Notariat va face posibilă accesarea serviciilor notariale în format digital, din orice colț al lumii. Cetățenii și mediul de afaceri vor putea utiliza anumite servicii fără deplasări fizice, inclusiv din afara țării, cu economie de timp și resurse financiare. În rezultat, actele notariale vor fi obținute mai rapid și în condiții de siguranță. Pentru notari, sistemul va însemna acces rapid la informații, mai puțină utilizare a documentelor pe suport de hârtie și posibilitatea de a presta servicii la distanță.

Proiectul este inițiat de Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și susținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Discuțiile au vizat creșterea gradului de conformare a contribuabililor din domeniile cu risc sporit de utilizare a muncii nedeclarate și/sau a achitării salariilor în plic, prin activități de monitorizare, supraveghere și control, precum și prin sensibilizarea reprezentanților legali și a actorilor sociali implicați.

Participanții au prezentat evoluțiile recente, măsurile aplicate și direcțiile de acțiune pentru diminuarea economiei informale. Serviciul Fiscal de Stat a prezentat analiza curentă a fenomenului, evidențiind principalele forme de evitare a impozitării, impactul asupra bugetului public și riscurile sociale pentru angajați și angajatori.

În cadrul ședinței au fost analizate segmentele economice monitorizate în anul 2025 (întreținerea și repararea autovehiculelor, contabilitate, audit financiar, consultanță fiscală și servicii de înfrumusețare) domenii unde este necesară consolidarea eforturilor de conformare. În continuarea discuțiilor au fost prezentate instrumentele de conformare voluntară, precum campanii de informare, notificări, seminare și vizite fiscale, dar și măsurile de conformare forțată, inclusiv controale fiscale, posturi fiscale și acțiuni de executare silită.

Munca nedeclarată rămâne un obstacol major pentru dezvoltarea durabilă a economiei, fiind necesare intervenții integrate, coordonare interinstituțională și monitorizare continuă a impactului măsurilor aplicate.

În deschiderea ședinței, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a reiterat angajamentul ferm al instituției pentru dezvoltarea unei piețe de capital moderne, transparente și competitive, capabile să atragă investiții și să susțină creșterea economică pe termen lung.

„Rolul MDED este foarte clar, să trateze piața de capital ca parte a agendei de competitivitate economică. Ministerul nu este doar un observator al acestui proces și nici nu trebuie să lase subiectul exclusiv în zona tehnică a pieței financiare. MDED trebuie să fie instituția care conectează dezvoltarea pieței de capital cu dezvoltarea economiei reale”, a declarat ministrul Eugen Osmochescu.

Piața de capital reprezintă segmentul pieței financiare în care sunt mobilizate și alocate resurse financiare pe termen mediu și lung, prin emisiunea și tranzacționarea valorilor mobiliare, precum acțiuni și obligațiuni. Pentru Republica Moldova, dezvoltarea acestei piețe este esențială pentru modernizarea economiei, facilitarea accesului companiilor la finanțare, îmbunătățirea guvernanței corporative și creșterea competitivității în contextul integrării europene.

În cadrul ședinței, participanții au subliniat că dezvoltarea Bursei la Chișinău este strâns legată de parcursul european al țării, întrucât aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va consolida încrederea investitorilor și va facilita integrarea pieței locale în standardele și infrastructura financiară europeană. Discuțiile au vizat, de asemenea, direcțiile de reformă necesare pentru funcționarea eficientă a noii burse, precum și evoluția parteneriatului cu Bursa de Valori București.

CEO, Bursa de Valori București, Remus Vulpescu, a menționat că BVB, în calitate de partener strategic, va sprijini procesul de operaționalizare prin împărtășirea bunelor practici și a experienței acumulate în administrarea unei piețe de capital mature, care vor contribui la consolidarea infrastructurii pieței de capital din Republica Moldova. 

Bursa de Valori la Chișinău urmează să devină operațională în vara acestui an, oferind companiilor moldovenești oportunități suplimentare de finanțare, iar investitorilor, instrumente diversificate pentru creșterea capitalului. Participanții au evidențiat importanța unui cadru predictibil și transparent, menționând totodată rolul statului și a companiilor de stat în impulsionarea pieței și în atragerea investițiilor prin instrumente moderne de finanțare.

Consiliul Economic va continua să faciliteze dialogul între autorități, sectorul privat și partenerii de dezvoltare, pentru a accelera reformele și a contribui la crearea unei piețe de capital funcționale, integrată și competitivă, în beneficiul economiei Republicii Moldova.