Reuniunea a reprezentat prima ediție a exercițiului de evaluare comparativă Competitiveness Outlook dedicat Armeniei, Republicii Moldova și Ucrainei, menit să ofere autorităților din aceste țări o bază solidă, fundamentată pe date, pentru dezvoltarea unor politici economice de calitate, aliniate standardelor Uniunii Europene și celor internaționale.

Pe parcursul celor două zile de lucru, experții OECD au prezentat constatările preliminare ale evaluării, structurate pe cei trei piloni tematici ai raportului: mediul de afaceri, conectivitate și comerț și piața muncii. Fiecare sesiune a inclus și punctajele preliminare acordate țărilor evaluate, urmate de discuții tehnice cu reprezentanții naționali, menite să valideze rezultatele, să identifice eventualele lacune informaționale rămase și să formuleze recomandări preliminare de politici publice.

Evenimentul a reunit reprezentanți de rang înalt din Armenia, Republica Moldova și Ucraina, alături de experți ai OECD, oficiali ai Uniunii Europene și reprezentanți ai instituțiilor partenere, oferind o platformă importantă de dialog interregional. Astfel, reafirmăm angajamentul nostru de a contribui la procesul de reformă economică și de aliniere a cadrului legal la standardele europene și internaționale.

Acest exercițiu cuprinzător de analiză comparativă (benchmarking) examinează diverse tendințe economice, cu scopul de a oferi perspective și orientări strategice pentru a ajuta guvernele din țările Parteneriatului Estic să dezvolte politici economice de înaltă calitate, bazate pe dovezi, în diferite domenii. În mod special, acesta oferă îndrumări privind prioritățile de reformă pentru a sprijini alinierea cadrelor juridice și politice la standardele UE și internaționale.

Proiectul de lege privind reglementarea muncii prestate prin intermediul platformelor digitale a fost discutat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim‑ministrul Republicii Moldova, în cadrul ședinței Grupului de lucru nr. 4 „Munca pe platforme digitale”.

În contextul angajamentului Republicii Moldova de a transpune, până în decembrie 2026, Directiva (UE) 2024/2831privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii care prestează servicii prin platforme electronice, proiectul propune măsuri menite să asigure protecția drepturilor lucrătorilor și securitatea juridică a tuturor părților implicate.

Proiectul de lege creează un cadru legal clar pentru persoanele active pe platforme digitale în Republica Moldova, instituie prezumția legală a raportului de muncă ca mecanism principal de protecție a salariaților, stabilește o procedură administrativă eficientă și accesibilă prin ISM, introduce norme clare privind transparența, supraveghere umană și protecția datelor și armonizează legislația națională cu Directiva (UE) 2024/2831 și angajamentele de integrare europeană. Reglementările vizează platforme precum Glovo, Uber, Bolt și altele similare.

În cadrul ședinței, Secretarul de Stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Mihai‑Gabriel Ciobanu, a prezentat principalele prevederi ale proiectului de lege, explicând modul în care acestea răspund cerințelor directivei europene și adaptarea la specificul pieței muncii din Republica Moldova.

Conform datelor prezentate, sute de cetățeni ai Republicii Moldova desfășoară în prezent activități prin intermediul platformelor digitale: servicii de livrare, transport tip taxi, servicii online și altele. În multe cazuri, activitatea se desfășoară în condiții lipsite de claritate juridică, fără acces la drepturi fundamentale precum concediul de odihnă, salariul minim garantat, stabilitatea locului de muncă sau protecția socială.

Munca pe platforme digitale reprezintă o formă de ocupare în care organizații sau persoane fizice utilizează o platformă online pentru a accesa alte organizații sau persoane fizice care soluționează probleme specifice sau prestează servicii, în schimbul unei plăți.

Uniunea Europeană este primul legislator care a propus norme specifice pentru reglementarea muncii pe platforme digitale. Directiva (UE) 2024/2831 introduce două elemente esențiale:

Armonizarea cadrului legislativ național cu standardele europene va garanta condiții de muncă echitabile, transparente și predictibile pentru persoanele active în economia platformelor digitale și va spori totodată securitatea juridică pentru toți actorii implicați.

Pentru asigurarea unui proces decizional transparent și incluziv, Consiliul Economic derulează procedura de preconsultare cu mediul de afaceri privat, oferind sectorului antreprenorial oportunitatea de a formula observații și propuneri asupra prevederilor propuse. Ulterior va urma consultarea proiectului cu autoritățile publice responsabile, în vederea asigurării coerenței și corelării acestuia cu cadrul instituțional existent.

Adaptarea IMM‑urilor la dinamica acestor piețe a fost discutată în cadrul Consiliului Economic, în ședința Grupului de Lucru nr. 5, cu subiectul „Instrumente financiare necesare pentru creșterea competitivității IMM‑urilor din Republica Moldova în contextul aderării la UE”. Evenimentul a fost prezidat de Dan Nuțiu, Președinte Executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, și organizat în parteneriat cu AO „Parteneriate pentru Noua Economie”.

La discuții au participat Radu Marian, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, cofondatoare și directoare a AO „Parteneriate pentru Noua Economie” și membră a Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei, alături de reprezentanți ai autorităților publice, experți economici, mediului de afaceri și ai societății civile.

În cadrul ședinței expertul AO „Parteneriate pentru Noua Economie”, Dumitru Pântea a prezentat analiza „Cum asigurăm creșterea economică și creștem convergența la economia UE”, care evidențiază principalele vulnerabilități structurale ce limitează ritmul de convergență al Republicii Moldova. Printre acestea se regăsesc nivelul redus al productivității muncii, în special în agricultură, accesul limitat la finanțare, dependența ridicată de garanții, lipsa resurselor financiare pe termen lung, precum și tendințele demografice nefavorabile, inclusiv scăderea și îmbătrânirea populației.

Totodată, analiza subliniază orientarea predominantă a economiei către activități cu valoare adăugată redusă, fapt ce limitează potențialul de creștere sustenabilă și competitivitatea pe termen lung.

Un punct important al discuțiilor a vizat necesitatea alinierii definiției IMM‑urilor la standardele Uniunii Europene, inclusiv prin ajustarea criteriilor privind cifra de afaceri și activele, precum și prin clarificarea cadrului conceptual. Participanții au evidențiat, de asemenea, importanța coordonării programelor de sprijin financiar și a corelării acestora cu obiectivele de politică economică, pentru a evita suprapunerile și a crește eficiența intervențiilor.

Dezvoltarea instrumentelor de finanțare, în special a mecanismelor de garantare și a capitalului pe termen lung, a fost identificată drept o prioritate. În același timp, s-a subliniat necesitatea consolidării cadrului instituțional și a cooperării cu sectorul bancar, pentru a facilita accesul IMM‑urilor la finanțare. Alte direcții relevante includ dezvoltarea pieței de capital și orientarea programelor de sprijin către finanțări țintite, capabile să susțină investițiile și crearea de valoare adăugată.

În contextul celor expuse, Ion Lupan, șeful Secretariatului Consiliului Economic, a prezentat rezultatele Studiului de productivitate, realizat de SCE. Conform acestuia, dacă sectoarele economice din Republica Moldova ar fi atins în anul 2024 nivelul minim de productivitate din Uniunea Europeană, PIB-ul nominal ar fi putut crește de la 16,8 miliarde EUR la 25,3 miliarde EUR, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 51%.

Studiul evidențiază și un decalaj semnificativ în ceea ce privește ocuparea forței de muncă: rata de ocupare pentru populația cu vârsta între 15 și 64 de ani este de aproximativ 71% în Uniunea Europeană, comparativ cu circa 52% în Republica Moldova, ceea ce corespunde unei diferențe estimate la aproximativ 290.000 de persoane. Respectiv, creșterea productivității și o rată mai ridicată de ocupare o forței de muncă din Republica Moldova ar putea genera o expansiune economică semnificativă în anii următori.

În concluzie, focusul instrumentelor de sprijin trebuie să fie pe creșterea productivității și a activității economice a populației, acestea fiind motoarele principale ale convergenței economice cu Uniunea Europeană.

Valorificarea potențialului IMM‑urilor pentru a obține avantaje competitive pe piața Uniunii Europene necesită o abordare integrată, bazată pe politici publice coerente, aliniere normativă și un cadru instituțional eficient, capabil să coordoneze și să adapteze măsurile în mod continuu. În următoarele două luni, subiectul va fi analizat în vederea formulării unor recomandări consolidate pentru ministerele relevante.

Deși cadrul legal național permite accesul refugiaților pe piața muncii, integrarea rămâne un proces complex. Barierele lingvistice, dificultățile de recunoaștere a calificărilor și adaptarea la cerințele pieței locale limitează valorificarea deplină a potențialului profesional. Depășirea acestor provocări necesită intervenții coordonate între sectorul public, mediul privat și partenerii de dezvoltare, prin politici integrate de ocupare, formare și incluziune socială.

În acest context, Consiliul Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen (CNAEEG) a organizat, pe platforma Consiliului Economic, o ședință dedicată integrării economice a refugiaților, reunind reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri și parteneri internaționali.

În cadrul ședineți, reprezentanții UNHCR și UNDP au prezentat evoluțiile recente privind situația refugiaților în Republica Moldova și au formulat recomandări de politici publice menite să faciliteze accesul acestora pe piața muncii, prin măsuri adaptate atât nevoilor individuale, cât și cerințelor economiei.

Discuțiile au vizat instrumente precum activitatea independentă și patentele de întreprinzător, ca soluții de facilitare a accesului la muncă și auto-angajare. Estimările arată că aproximativ 2 080 de refugiați ar putea opta pentru regimul de antreprenor independent în 2027. Aplicarea regimului de antreprenor independent ar putea genera circa 60 milioane MDL anual în venituri fiscale, beneficii sociale și economice, în condițiile unor costuri administrative reduse.

Totodată, au fost analizate aspecte legate de cadrul juridic al ocupării forței de muncă, inclusiv procedurile de obținere a permiselor de muncă și mecanismele de recunoaștere a calificărilor profesionale. De la începutul anului, peste 47 000 de persoane și‑au prelungit statutul de protecție temporară, iar aproximativ 4 700 au depus cereri noi.

Reprezentanții mediului de afaceri au împărtășit bune practici privind integrarea refugiaților în diverse sectoare economice, evidențiind contribuția acestora la acoperirea deficitului de forță de muncă și la dinamizarea economiei locale. Președinta CNAEEG, Carolina Bugaian, a prezentat programele de suport implementate de AFAM pentru refugiatele din Ucraina, realizate cu sprijinul financiar al partenerilor de dezvoltare.

A fost prezentat și un exemplu de antreprenoriat feminin, care ilustrează capacitatea de adaptare și implicarea refugiaților în dezvoltarea mediului de afaceri local.

Agenții economici sunt încurajați să respecte cadrul legal privind angajarea și să asigure protecția drepturilor lucrătorilor străini.

Consiliul Economic va continua să promoveze dialogul interinstituțional și să sprijine dezvoltarea politicilor publice care facilitează integrarea economică a refugiaților.

Lista aprobată acoperă principalele etape din ciclul de viață al unei afaceri: înființarea companiei, activitățile post-înregistrare, interacțiunea curentă cu autoritățile, obținerea sau înregistrarea unor drepturi specifice și, la final, lichidarea afacerii.

• înregistrarea de stat a persoanelor juridice;
• obținerea sau prelungirea semnăturii electronice calificate;
• deschiderea contului bancar la distanță;
• accesarea serviciilor fiscale electronice;
• depunerea raportărilor statistice;
• utilizarea serviciilor notariale;
• înregistrarea bunurilor imobile;
• radierea persoanelor juridice.

Planul de acțiuni pentru anul 2026 include măsuri concrete de digitalizare, interoperabilitate și îmbunătățire a accesului la informații. Aceste măsuri urmăresc reducerea sarcinilor administrative și facilitarea prestării serviciilor publice în format digital.

• eliminarea unor cerințe administrative prin schimb automatizat de date între instituții;
• implementarea serviciilor electronice pentru înregistrarea și radierea persoanelor juridice;
• dezvoltarea mecanismelor de identificare la distanță pentru semnătura electronică calificată;
• crearea condițiilor pentru deschiderea contului bancar la distanță;
• asigurarea disponibilității informațiilor relevante în limba engleză.

Un element important al proiectului este susținerea inițiativei „Contactless Business in Moldova”. Aceasta urmărește ca antreprenorii, diaspora și investitorii străini să poată iniția, administra și închide o afacere în Republica Moldova complet online.

Implementarea măsurilor propuse va contribui la reducerea costurilor administrative pentru mediul de afaceri, creșterea transparenței și eficientizarea activității instituțiilor publice. În același timp, proiectul va spori atractivitatea Republicii Moldova pentru investiții.

Totodată, planul pune accent pe orientarea serviciilor publice către nevoile reale ale utilizatorilor și pe alinierea acestora la bunele practici europene.

La discuții au participat președinții Grupurilor de Lucru de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim‑ministru, împreună cu membrii asociațiiilor, reprezentând principalele sectoare ale economiei. 

Printre principalele măsuri propuse în proiectul de lege se numără reducerea numărului de impozite și taxe, ceea ce ar putea simplifica sistemul fiscal și ușura povara administrativă asupra contribuabililor. O altă măsură importantă este aplicarea unei cote de zero pentru profitul reinvestit (nedistribuit), cu scopul de a încuraja companiile să reinvestească profiturile generate și să sprijine creșterea economică durabilă. În plus, este propusă instituirea unui mecanism de restituire automată a TVA, care ar perfecționa procesele financiare și ar spori eficiența economică. Un alt aspect important îl constituie restituirea accizei în agricultură, care ar putea reduce costurile producției agricole și ar sprijini competitivitatea sectorului. De asemenea, se urmărește simplificarea obligațiilor administrative pentru contribuabili, măsură care are ca obiectiv reducerea birocrației și facilitarea conformării fiscale.

Totodată, proiectul prevede și plafonarea unor impozite locale pentru protejarea intereselor contribuabililor la nivel local, precum și eliminarea cotei reduse de TVA, în vederea creării unui cadru fiscal mai simplu și mai uniform. Reducerea excepțiilor la impozitul pe venit este o altă măsură menită să creeze un sistem fiscal mai echitabil. În final, extinderea regimului fiscal destinat freelancerilor care desfășoară diverse activități ar putea stimula antreprenoriatul prin oferirea unui cadru legal adaptat nevoilor acestui segment de activitate economică.

Ce înseamnă aceste măsuri pentru antreprenori: 

• mai puține impozite și taxe de administrat și proceduri mai simple;
• stimulente clare pentru reinvestirea profitului, prin aplicarea cotei de 0% pentru profitul nedistribuit;
• îmbunătățire a lichidității companiilor prin mecanismul de restituire mai rapidă, integrală și automată a TVA;
• reguli mai previzibile privind impozitele locale și accizele, prin plafonare și calendare anunțate în avans;
• un regim extins și mai flexibil pentru freelanceri, adaptat activităților moderne și economiei digitale.

De exemplu, o companie care decide să reinvestească profitul în extinderea activității (echipamente, tehnologii, locuri de muncă noi) nu va plăti impozit pe acest profit până în momentul distribuirii lui către acționari.

Pentru cetățeni reforma urmărește:  

• măsuri de protecție pentru persoanele cu venituri mici, inclusiv prin ajustarea scutirilor personale și a plăților per copil, astfel încât impactul uniformizării TVA să fie compensat pentru majoritatea gospodăriilor;
• reducerea diferențelor din sistemul actual de TVA (unde unele bunuri au cote reduse și multe excepții), prin renunțarea treptată la aceste scutiri la consum și acordarea în schimb de sprijin direct persoanelor care muncesc, prin facilități și plăți legate de venituri (salarii)
• utilizarea mai eficientă a veniturilor bugetare pentru politici sociale și investiții publice.

În cadrul consultărilor, reprezentanții sectorului agricol au semnalat îngrijorări privind impactul asupra costurilor prin anularea facilităților TVA la achiziția tehnicii agricole și presiunea fiscală asupra zilierilor, solicitând o analiză suplimentară a competitivității produselor moldovenești pe piețele externe. Iar, pentru piața internă, agricultorii, s-au expus referitor la creșterea prețului la raft, consecință a măsurilor propuse. Reprezentanții HoReCa și retail s-au expus asupra majorării cotei TVA la 20% și de introducerea accizelor pentru băuturile cu adaos de zahăr, menționând posibile efecte asupra prețurilor și dezvoltarea turismului rural. Producătorii de bere au atras atenția asupra impactului creșterii treptate a accizelor asupra producției locale și a propus realizarea evaluărilor detaliate de impact. Reprezentanții sectorului construcțiilor, atenționează că modificările propuse ar putea genera creșterea prețurilor imobilelor, scăzând puterea de cumpărare. Mediul de afaceri a sugerat să fie oferită o claritate mai mare în ceea ce privește reglementările legale, inclusiv prezentarea unor comparații între prevederile actuale și cele propuse ale Codului Fiscal, în special în legătură cu cheltuielile neeligibile și regimul de impozitare a deținătorilor de capital de până la 10%. Propunerile și observațiile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.

Documentele aferente pot fi accesate aici: https://mf.gov.md/ro/content/proiectul-de-lege-pentru-modificarea-unor-acte-normative-privind-simplificarea-legislației-0

Procesul de consultare a continuat și astăzi, în cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a oferi tuturor participanților posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și propunerile în mod detaliat. 

Proiectul de politică fiscală pentru anul 2027 urmează să fie definitivat și promovat pentru adoptare în vara acestui an, astfel încât prevederile aprobate să poată intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027. În paralel, Ministerul Finanțelor va elabora un nou Cod Fiscal, planificat pentru anul 2028, care va prelua și detalia principiile de reformă stabilite prin politica fiscală pentru 2027, asigurând continuitatea și coerența schimbărilor propuse.

Obiectivul central al acestor intervenții este eliminarea barierelor administrative, operaționale și fiscale care blochează dezvoltarea noilor modele de business și digitalizarea economiei, oferind soluții practice care vor reduce direct costurile de conformare pentru companii.

Principalele reforme și beneficii pentru comunitatea de afaceri:

• Deblocarea e-Commerce-ului și exporturilor poștale: Se elimină birocrația la restituirea TVA în comerțul electronic prin recunoașterea declarației CN23 și a documentelor de transport cu confirmare electronică. De asemenea, operatorii e-Commerce care nu dețin spații fizice vor fi scutiți de taxa locală fixă.
• Reglementări clare pentru noile modele de business: Proiectele introduc claritate fiscală pentru comerțul prin rețelele sociale (Instagram/Facebook Shop). Totodată, se stabilește cadrul juridic și fiscal pentru dropshippingul de tip „extern-extern” ( (mărfuri livrate direct între parteneri din afara țării) și se clarifică metodologic recunoașterea veniturilor obținute prin monetizarea pe platforme internaționale (Google Play, App Store).
• Eliminarea hârtiei și digitalizarea proceselor interne: Companiile vor avea posibilitatea legală de a digitiza și distruge ulterior arhivele pe suport de hârtie. În plus, se introduce opțiunea facultativă de întocmire și păstrare în format electronic a Fișelor personale de instruire SSM.
• Ecosistem FinTech și servicii de încredere digitală: Se propune crearea un regim simplificat pentru „societățile de plată mici”, reducând cerințele de capital pentru startup-uri. Totodată, se elimină monopolul public asupra semnăturilor electronice calificate în anumite procese, asigurând echivalența completă pentru prestatorii privați din UE.
• Protecție și predictibilitate: Se introduc instrumente gratuite online pentru verificarea disponibilității denumirii firmelor la ASP, se pliază legislația AML pe principiul proporționalității și se oferă mecanisme de protecție a comercianților împotriva reclamațiilor abuzive (chargeback sau expertize tehnice nejustificate).

Pachetul legislativ contribuie la modernizarea infrastructurii economice și la alinierea Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene, sporind atractivitatea țării pentru investiții în sectorul digital și comerț electronic.

Etapa consultărilor publice reprezintă un moment esențial de co-creare a politicilor publice. Instituțiile publice, mediul de afaceri, asociațiile profesionale și toți actorii interesați sunt invitați să contribuie cu propuneri pentru consolidarea unui cadru normativ modern, predictibil și adaptat realităților economiei digitale.

Aceste inițiative legislative reprezintă un model de bune practici în administrația publică, fiind rezultatul unui dialog public-privat amplu, desfășurat pe platforma Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru, cu suportul strategic al partenerilor de dezvoltare prin intermediul Proiectului Innovate Moldova.

La ședință a participat Mihaela Gorban, Secretar general adjunct al MDED, Michelle Iliev, Secretar de stat responsabil de domeniul digitalizării, care au prezentat stadiul actual al procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și principalele evoluții din domeniile aflate în responsabilitatea ministerului.

Discuțiile s-au concentrat asupra rezultatelor dialogului tehnic privind angajamentele legislative asumate de Republica Moldova în cadrul Clusterului 3: Competitivitate și creștere incluzivă, cu accent pe Capitolul 10: Transformare digitală și media. A fost prezentat progresul înregistrat în procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul european și prioritățile de transpunere pentru perioada următoare.

Capitolul 10 „Societatea informațională și mass-media” din Clusterul 3 „Competitivitate și creștere incluzivă” vizează armonizarea legislației Republicii Moldova cu acquis-ul Uniunii Europene în domenii precum comunicațiile electronice, serviciile societății informaționale (în special comerțul electronic și serviciile de acces condiționat) și serviciile audiovizuale.

Procesul de integrare europeană este structurat în 35 de capitole de negociere, grupate în 6 clustere. În urma exercițiului de screening, prin care Comisia Europeană și Guvernul Republicii Moldova, au evaluat nivelul de aliniere a legislației naționale la acquis-ul UE. Acest proces de evaluare identifică decalajele și stabilește măsurile necesare pentru ca legislația statului să devină compatibilă cu standardele europene. În continuare, Republica Moldova urmează să parcurgă și să lucreze asupra fiecărui capitol, prin implementarea reformelor și recomandărilor formulate de Comisia Europeană.

În acest context, domeniul transformării digitale reprezintă una dintre direcțiile în care Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, inclusiv prin extinderea serviciilor publice digitale și implementarea Strategiei de Transformare Digitală 2023-2030.

Toate propunerile și sugestiile formulate în cadrul ședinței pot fi transmise până la finalul acestei săptămâni, 12 iunie 2026.

Consiliul Economic își propune lansarea unei serii de mese rotunde dedicate capitolelor de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană, în cooperare cu instituțiile de resort. Această platformă are drept obiectiv pregătirea sectorului privat pentru schimbările legislative și standardele Pieței Unice a UE, precum și asigurarea transparenței și coordonării interinstituționale. Prin acest demers, procesul tehnic de negociere este transformat într-un efort național incluziv.

Proiectul de lege are drept scop instituirea unui cadru juridic clar, coerent și previzibil pentru inițierea, atribuirea și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat, precum și corelarea acestuia cu legislația privind achizițiile publice, concesiunile de lucrări și servicii și achizițiile sectoriale.

Documentul propune clarificarea etapelor de inițiere, pregătire, atribuire și implementare a proiectelor PPP; stabilirea unor reguli unitare și coerente, aliniate la legislația în vigoare privind achizițiile publice, concesiunile și achizițiile sectoriale și consolidarea mecanismelor de control al impactului fiscal-bugetar și de gestionare a riscurilor asociate proiectelor PPP.

Proiectul de lege va avea un impact pozitiv asupra sectorului public prin consolidarea cadrului instituțional și normativ aplicabil PPP;
 clarificarea responsabilităților autorităților publice în inițierea, implementarea și monitorizarea proiectelor;
reducerea riscurilor juridice și fiscale;
 creșterea transparenței în procesul decizional și îmbunătățirea mecanismelor de control și monitorizare a proiectelor.


Pentru mediul de afaceri, proiectul creează un cadru mai previzibil și mai sigur pentru investitori, facilitând participarea acestora la proiectele de parteneriat public-privat și contribuind la atragerea capitalului privat pentru realizarea proiectelor de interes public.

Mediul de afaceri este invitat să se expună și să vină cu propuneri până la 29 mai, prin intermediul platformei particip.gov.md. Acestea vor fi analizate de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în procesul de definitivare a documentului.

Scopul sesiunii a fost analiza problemelor practice ale regimului actual al antreprenorului independent și identificarea direcțiilor de îmbunătățire, astfel încât cadrul legal și fiscal să fie mai clar, mai simplu de aplicat și adaptat noilor realități economice. La discuții au participat experți în politici publice și fiscalitate, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai asociațiilor de business, precum și membri ai comunității de freelanceri.

Discuțiile s-au axat pe adaptarea regimului de antreprenor independent la evoluțiile pieței muncii, revizuirea plafonului de venit anual pentru freelanceri, reducerea barierelor administrative de înregistrare și închidere a activității, precum și clarificarea statutului juridic și fiscal al freelancerilor, inclusiv pentru noile profesii din industriile creative și sectorul digital. În dialogul cu reprezentanții mediului de afaceri a fost subliniat un aspect practic important: în forma actuală, regimul fiscal al antreprenorilor independenți limitează posibilitatea companiilor de a contracta freelanceri. Au fost semnalate situații în care anumite categorii de agenți economici, care aplică alte regimuri fiscale decât cel prevăzut pentru freelanceri, nu pot lucra legal cu aceștia sau se confruntă cu obstacole semnificative la încheierea contractelor, ceea ce reduce flexibilitatea companiilor, îngreunează accesul freelancerilor la piață și diminuează potențialul economic al regimului. 

Pentru a colecta cât mai multe experiențe și opinii de la cei vizați direct, Secretariatul Consiliului Economic, în colaborare cu European Business Association Moldova, a elaborat și lansat două sondaje de opinie. La acestea sunt încurajați să participe atât freelancerii, cât și companiile care colaborează cu freelanceri, în vederea completării discuțiilor tehnice cu date din practică și a identificării cât mai exacte a problemelor și ajustărilor necesare în regimul actual.

Sondaj pentru freelanceri: https://forms.gle/b6QZ6vTLKitiy2a48  

Sondaj pentru companiile care colaborează cu freelanceri: https://forms.gle/Fc1CkejSiTymJuNx9