Inițiativa urmărește simplificarea cadrului normativ aplicabil mediului de afaceri, prin revizuirea a circa 100 de acte normative și a peste 180 de acte permisive.

În această perioadă au avut loc 10 ședințe tehnice, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Mediului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Energiei, precum și ai autorităților subordonate sau responsabile de domeniile vizate.

În cadrul consultărilor au fost discutate modificările propuse din mai multe domnii de reglementare, printre care:

– reglementarea relațiilor de muncă;

– protecția patrimoniului cultural;

– evaluarea impactului asupra mediului;

– gestionarea apelor uzate industriale;

– aplicarea răspunderii extinse a producătorului;

– diversificarea ofertei turistice rurale;

– facilitarea pescuitului comercial;

– accesul pe piață al produselor fertilizante;

– producția și accesul la medicamente și servicii farmaceutice;

– introducerea pe piață a dispozitivelor medicale conforme;

– facilitarea efectuării studiilor clinice;

– reformarea actelor permisive.

Cele două pachete de dereglementare, un proiect de modificare a legilor și un proiect de modificare a hotărârilor de Guvern, înregistrate cu numerele unice 683/MDED/2026 și 684/MDED/2026, au fost lansate în proces de avizare de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Proiectele vizează modificarea a 71 de legi și a 29 de hotărâri de Guvern. Totodată, acestea propun eliminarea sau transformarea în notificări a aproximativ 80 de acte permisive și prevăd examinarea altor circa 180 de acte permisive „ascunse” – acte permisive neincluse în nomenclatorul din Legea nr. 160/2011. În cazul în care nu vor fi justificate, actele respective își vor pierde caracterul permisiv începând cu 1 ianuarie 2027.

Propunerile au fost elaborate cu suportul partenerilor de dezvoltare PNUD, Danish Industry, GIZ, Proiectul Băncii Mondiale „Ameliorarea Competitivității” și Proiectul STIC.

La discuții au participat președinții Grupurilor de Lucru de pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim‑ministru, împreună cu membrii asociațiiilor, reprezentând principalele sectoare ale economiei. 

Printre principalele măsuri propuse în proiectul de lege se numără reducerea numărului de impozite și taxe, ceea ce ar putea simplifica sistemul fiscal și ușura povara administrativă asupra contribuabililor. O altă măsură importantă este aplicarea unei cote de zero pentru profitul reinvestit (nedistribuit), cu scopul de a încuraja companiile să reinvestească profiturile generate și să sprijine creșterea economică durabilă. În plus, este propusă instituirea unui mecanism de restituire automată a TVA, care ar perfecționa procesele financiare și ar spori eficiența economică. Un alt aspect important îl constituie restituirea accizei în agricultură, care ar putea reduce costurile producției agricole și ar sprijini competitivitatea sectorului. De asemenea, se urmărește simplificarea obligațiilor administrative pentru contribuabili, măsură care are ca obiectiv reducerea birocrației și facilitarea conformării fiscale.

Totodată, proiectul prevede și plafonarea unor impozite locale pentru protejarea intereselor contribuabililor la nivel local, precum și eliminarea cotei reduse de TVA, în vederea creării unui cadru fiscal mai simplu și mai uniform. Reducerea excepțiilor la impozitul pe venit este o altă măsură menită să creeze un sistem fiscal mai echitabil. În final, extinderea regimului fiscal destinat freelancerilor care desfășoară diverse activități ar putea stimula antreprenoriatul prin oferirea unui cadru legal adaptat nevoilor acestui segment de activitate economică.

Ce înseamnă aceste măsuri pentru antreprenori: 

• mai puține impozite și taxe de administrat și proceduri mai simple;
• stimulente clare pentru reinvestirea profitului, prin aplicarea cotei de 0% pentru profitul nedistribuit;
• îmbunătățire a lichidității companiilor prin mecanismul de restituire mai rapidă, integrală și automată a TVA;
• reguli mai previzibile privind impozitele locale și accizele, prin plafonare și calendare anunțate în avans;
• un regim extins și mai flexibil pentru freelanceri, adaptat activităților moderne și economiei digitale.

De exemplu, o companie care decide să reinvestească profitul în extinderea activității (echipamente, tehnologii, locuri de muncă noi) nu va plăti impozit pe acest profit până în momentul distribuirii lui către acționari.

Pentru cetățeni reforma urmărește:  

• măsuri de protecție pentru persoanele cu venituri mici, inclusiv prin ajustarea scutirilor personale și a plăților per copil, astfel încât impactul uniformizării TVA să fie compensat pentru majoritatea gospodăriilor;
• reducerea diferențelor din sistemul actual de TVA (unde unele bunuri au cote reduse și multe excepții), prin renunțarea treptată la aceste scutiri la consum și acordarea în schimb de sprijin direct persoanelor care muncesc, prin facilități și plăți legate de venituri (salarii)
• utilizarea mai eficientă a veniturilor bugetare pentru politici sociale și investiții publice.

În cadrul consultărilor, reprezentanții sectorului agricol au semnalat îngrijorări privind impactul asupra costurilor prin anularea facilităților TVA la achiziția tehnicii agricole și presiunea fiscală asupra zilierilor, solicitând o analiză suplimentară a competitivității produselor moldovenești pe piețele externe. Iar, pentru piața internă, agricultorii, s-au expus referitor la creșterea prețului la raft, consecință a măsurilor propuse. Reprezentanții HoReCa și retail s-au expus asupra majorării cotei TVA la 20% și de introducerea accizelor pentru băuturile cu adaos de zahăr, menționând posibile efecte asupra prețurilor și dezvoltarea turismului rural. Producătorii de bere au atras atenția asupra impactului creșterii treptate a accizelor asupra producției locale și a propus realizarea evaluărilor detaliate de impact. Reprezentanții sectorului construcțiilor, atenționează că modificările propuse ar putea genera creșterea prețurilor imobilelor, scăzând puterea de cumpărare. Mediul de afaceri a sugerat să fie oferită o claritate mai mare în ceea ce privește reglementările legale, inclusiv prezentarea unor comparații între prevederile actuale și cele propuse ale Codului Fiscal, în special în legătură cu cheltuielile neeligibile și regimul de impozitare a deținătorilor de capital de până la 10%. Propunerile și observațiile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.

Documentele aferente pot fi accesate aici: https://mf.gov.md/ro/content/proiectul-de-lege-pentru-modificarea-unor-acte-normative-privind-simplificarea-legislației-0

Procesul de consultare a continuat și astăzi, în cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a oferi tuturor participanților posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și propunerile în mod detaliat. 

Proiectul de politică fiscală pentru anul 2027 urmează să fie definitivat și promovat pentru adoptare în vara acestui an, astfel încât prevederile aprobate să poată intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027. În paralel, Ministerul Finanțelor va elabora un nou Cod Fiscal, planificat pentru anul 2028, care va prelua și detalia principiile de reformă stabilite prin politica fiscală pentru 2027, asigurând continuitatea și coerența schimbărilor propuse.

La ședință a participat Mihaela Gorban, Secretar general adjunct al MDED, Michelle Iliev, Secretar de stat responsabil de domeniul digitalizării, care au prezentat stadiul actual al procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și principalele evoluții din domeniile aflate în responsabilitatea ministerului.

Discuțiile s-au concentrat asupra rezultatelor dialogului tehnic privind angajamentele legislative asumate de Republica Moldova în cadrul Clusterului 3: Competitivitate și creștere incluzivă, cu accent pe Capitolul 10: Transformare digitală și media. A fost prezentat progresul înregistrat în procesul de armonizare a legislației naționale cu acquis-ul european și prioritățile de transpunere pentru perioada următoare.

Capitolul 10 „Societatea informațională și mass-media” din Clusterul 3 „Competitivitate și creștere incluzivă” vizează armonizarea legislației Republicii Moldova cu acquis-ul Uniunii Europene în domenii precum comunicațiile electronice, serviciile societății informaționale (în special comerțul electronic și serviciile de acces condiționat) și serviciile audiovizuale.

Procesul de integrare europeană este structurat în 35 de capitole de negociere, grupate în 6 clustere. În urma exercițiului de screening, prin care Comisia Europeană și Guvernul Republicii Moldova, au evaluat nivelul de aliniere a legislației naționale la acquis-ul UE. Acest proces de evaluare identifică decalajele și stabilește măsurile necesare pentru ca legislația statului să devină compatibilă cu standardele europene. În continuare, Republica Moldova urmează să parcurgă și să lucreze asupra fiecărui capitol, prin implementarea reformelor și recomandărilor formulate de Comisia Europeană.

În acest context, domeniul transformării digitale reprezintă una dintre direcțiile în care Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, inclusiv prin extinderea serviciilor publice digitale și implementarea Strategiei de Transformare Digitală 2023-2030.

Toate propunerile și sugestiile formulate în cadrul ședinței pot fi transmise până la finalul acestei săptămâni, 12 iunie 2026.

Consiliul Economic își propune lansarea unei serii de mese rotunde dedicate capitolelor de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană, în cooperare cu instituțiile de resort. Această platformă are drept obiectiv pregătirea sectorului privat pentru schimbările legislative și standardele Pieței Unice a UE, precum și asigurarea transparenței și coordonării interinstituționale. Prin acest demers, procesul tehnic de negociere este transformat într-un efort național incluziv.

Proiectul de lege are drept scop instituirea unui cadru juridic clar, coerent și previzibil pentru inițierea, atribuirea și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat, precum și corelarea acestuia cu legislația privind achizițiile publice, concesiunile de lucrări și servicii și achizițiile sectoriale.

Documentul propune clarificarea etapelor de inițiere, pregătire, atribuire și implementare a proiectelor PPP; stabilirea unor reguli unitare și coerente, aliniate la legislația în vigoare privind achizițiile publice, concesiunile și achizițiile sectoriale și consolidarea mecanismelor de control al impactului fiscal-bugetar și de gestionare a riscurilor asociate proiectelor PPP.

Proiectul de lege va avea un impact pozitiv asupra sectorului public prin consolidarea cadrului instituțional și normativ aplicabil PPP;
 clarificarea responsabilităților autorităților publice în inițierea, implementarea și monitorizarea proiectelor;
reducerea riscurilor juridice și fiscale;
 creșterea transparenței în procesul decizional și îmbunătățirea mecanismelor de control și monitorizare a proiectelor.


Pentru mediul de afaceri, proiectul creează un cadru mai previzibil și mai sigur pentru investitori, facilitând participarea acestora la proiectele de parteneriat public-privat și contribuind la atragerea capitalului privat pentru realizarea proiectelor de interes public.

Mediul de afaceri este invitat să se expună și să vină cu propuneri până la 29 mai, prin intermediul platformei particip.gov.md. Acestea vor fi analizate de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în procesul de definitivare a documentului.

Scopul este de a colecta opinii și experiențe reale pentru a identifica problemele practice, barierele întâlnite și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea cadrului legal și funcționării activității independente.

Sondaj pentru freelanceri: https://forms.gle/b6QZ6vTLKitiy2a48

Sondaj pentru companiile care colaborează cu freelanceri: https://forms.gle/Fc1CkejSiTymJuNx9

Vă rugăm să participați la aceste sondaje de opinie până la 29 mai 2026.

Răspunsurile sunt confidențiale și vor contribui la formularea unor propuneri de politici publice mai clare și mai eficiente.

De ce este important să participați:

– oferiți o voce directă asupra realităților din piață;

– contribuiți la îmbunătățirea cadrului legal;

– ajutați la identificarea problemelor concrete și a soluțiilor practice;

– contribuiți la dezvoltarea unui regim mai clar și mai eficient pentru freelanceri și companii;

– cu cât sunt mai mulți respondenți, cu atât recomandările vor fi mai relevante.

Vă mulțumim pentru contribuție!

A multidisciplinary team composed of representatives from the Economic Council to the Prime Minister, the Ministry of Labour and Social Protection (MLSP), UCIP IFAD, the National Agency for the Prevention and Combating of Violence against Women and Domestic Violence (NAPCVDV), and the Women’s Law Centre carried out a visit to the village of Zolotievca, Anenii Noi district, within the framework of regional ecosystems for the economic empowerment of women – victims of violence and those in vulnerable situations.

At the beginning of the event, Aurelia Bulat, Head of the Gender Equality Policy Division at the MLSP, emphasized to the 15 women and local public authority representatives present at the discussion that “the economic empowerment of women is essential for strengthening their independence and for the development of rural communities. Women can benefit from support both from the state and through projects supported by non-governmental organizations.”

During the event, the Grant Programme for Climate Change Adaptation was presented, along with the identification of beneficiaries’ needs for the development of rural entrepreneurship initiatives. “The programme’s beneficiaries can access grants of up to 10,000 lei, designed to support entrepreneurial initiatives and adaptation to climate change. Our goal is to create concrete income opportunities for women in rural areas,” said Magdalena Rusnac, Gender Equality and Social Inclusion Consultant at UCIP IFAD.

The participating women expressed their desire to find employment and build careers in various fields – such as drivers, hairdressers, or other professions – thus contributing to the development of their community. However, one major barrier to achieving these goals is the enrollment of children in kindergartens – currently, the village needs a nursery group. Another pressing issue is the lack of public transport passing through the locality, which affects residents’ right to mobility and access to essential services such as healthcare, childcare, and shops.

At the same time, women need assistance in addressing various challenges they face. In this regard, Lilia Borzin, social worker at the Women’s Law Centre, noted that the CDF can provide psychological and legal support to help protect their rights. Cristina Tîșcul, Gender Expert at the Secretariat of the Economic Council to the Prime Minister of the Republic of Moldova, emphasized: “The economic empowerment of vulnerable women cannot be achieved without an integrated ecosystem — financing, vocational training, access to social and legal services.

This contributes to strengthening the resilience of rural communities and unlocking the economic potential of women.” The session concluded with the development of an action plan to be implemented by the multidisciplinary team coordinated by the Secretariat of the Economic Council to the Prime Minister of the Republic of Moldova.

August 26, 2025 — The Government approved the Concept of the eNotariat information system, a document that sets the framework for the development of digital notarial services. The project was initiated on the platform of the Economic Council under the Prime Minister, at the request of the business community, and aims to digitize notarial procedures for citizens, the diaspora, and companies. According to the authorities, the approval of the concept finalizes the stage of developing the secondary regulatory framework required for the implementation of online services. In May 2023, Parliament adopted Law no. 126/2023, which established the legal basis for conducting business remotely. The next stage consists of procuring IT services for the creation of the eNotariat platform, with financing announced by the European Bank for Reconstruction and Development. The system is expected to enable the authentication of documents and access to notarial services online, using electronic signatures and interconnection with state registers.

August 22, 2025 – The activity of the Economic Council is essential for the economic development of the Republic of Moldova and for creating a constructive and effective dialogue between the Government and the business community. The statement was made by Prime Minister Dorin Recean during the Council’s plenary session, which highlighted the platform’s crucial role in identifying challenges, promoting reforms, and implementing public policies that support the competitiveness of local companies.

Prime Minister Dorin Recean, Chairman of the Economic Council, emphasized the importance of continuing the Council’s activity:

“This platform is unique in the entire region. Constructive dialogue between authorities and the business community is essential for Moldova’s economic development and European integration. The Economic Council allows us to quickly identify problems and find applicable solutions, including in priority sectors such as agriculture and the digital economy.”

Deputy Prime Minister and Minister of Economic Development and Digitalization, Doina Nistor, added:

“It is very important that the Economic Council remains an active and relevant platform. Within it, new working groups will be created for vulnerable sectors such as agriculture or areas with complex regulations. These groups will enable more effective coordination between the Government, business community, and society, to accelerate the implementation of reforms and increase productivity. The Economic Council will continue to serve as an instrument for consultation and co-creation of policies, ensuring that every initiative is analyzed and implemented for the benefit of local enterprises and the national economy. At the same time, we will harness advanced technologies and digitalization, including artificial intelligence, to boost competitiveness and efficiency across all priority sectors.”

During the meeting, the new Rules of Procedure of the Council were presented—an innovative document designed to raise the level of activity of both the Council and its Secretariat. The rules clarify the Secretariat’s mandate, the role of experts, and the mechanisms for prioritizing activities, thereby strengthening the efficiency and relevance of the Council’s work for the national economy and supporting the faster and more organized implementation of reforms.

Members of the business community and representatives of donor institutions in Moldova stressed the need for the Economic Council to continue its work, as it represents an impartial platform where all members’ voices are heard and conveyed to the Government.

According to private sector representatives, the Council has demonstrated its ability to unite authorities and the business community, facilitating constructive dialogue and contributing to the adoption of balanced and sustainable economic policies. They also noted that maintaining this platform is essential in the context of the Republic of Moldova’s EU accession process, as the Council will help harmonize economic legislation, identify common priorities, and ensure a unified voice of the business community in relation to the authorities.

The Economic Council to the Prime Minister of the Republic of Moldova is a dialogue platform between the business community, donors, and authorities, created in the early 1990s. Its mission is to support the development of a healthy socioeconomic climate and a transparent, investment-friendly business environment. At the same time, the Council fulfills the functions of the National Trade Facilitation Committee and the SME Advisory Council, playing a key role in identifying and solving issues of national importance.

On August 15, 2025, at Artcor, a thematic meeting was organized by the Economic Council to the Prime Minister, in partnership with the Ministry of Economy and Digitalization, dedicated to the implementation of recently adopted legislative provisions aimed at facilitating the activity of digital nomads in the Republic of Moldova.

The event brought together representatives of key institutions from the digital and entrepreneurial ecosystem, including Deputy Prime Minister Doina Nistor, Deputy Director of the Investment Agency Irina Tolstousov, Director of the E-Governance Agency Nicoleta Colomeeț, ATIC Executive Director Irina Oriol, representatives of the Ministry of Internal Affairs and the General Inspectorate for Migration, Tekwill, Artcor, Mediacor, and others.

Participants discussed concrete aspects such as: New procedures for obtaining a digital nomad permit, its duration, and eligibility criteria; Expanding access to this type of residency through digital tools; Planning external promotion activities to attract digital nomads.

The meeting unfolded in an interactive Q&A format between implementation partners, focused on harnessing the potential of digital nomads to strengthen Moldova’s position as an international digital destination.

August 13, 2025 — The National Council for Women’s Economic Empowerment and Gender Equality (CNAEEG) convened at GLIA Impact Hub, ASEM, to address key issues related to women’s economic empowerment.

The meeting was opened by Carolina Bugăian, President of CNAEEG, who emphasized that women’s economic empowerment is not only a matter of fairness but also a vital driver of sustainable development in society.

During the session, Doina Nistor, Deputy Prime Minister and Minister of Economic Development and Digitalization, presented the Reform Agenda, providing a clear vision of the Government’s strategic directions and how they align with the Council’s objectives.

Oxana Otgon, Head of the Implementation Unit at ODA, outlined the support programs implemented by the organization and the mechanisms through which women entrepreneurs can access and apply these programs.

Participants had the opportunity to ask questions and engage in an interactive discussion on the topics presented, and the meeting concluded with the adoption of conclusions and a group photo.

The event contributed to strengthening joint efforts to support women’s entrepreneurship, stimulate innovation, and create equal opportunities in the economy.