În mesajul său, Prim-ministrul a reafirmat angajamentul Guvernului pentru susținerea antreprenoriatului și accelerarea reformelor care să contribuie la dezvoltarea economiei naționale.

„Vrem să construim cea mai prietenoasă țară pentru antreprenori din Europa. Pentru asta vom parcurge toate reformele necesare ca Republica Moldova să devină un hub de servicii, tehnologie și investiții străine, prin care companiile vor putea accesa Uniunea Europeană, Ucraina și alte piețe din jurul nostru”, a declarat Prim-ministrul Vasile Tofan.

În intervenția sa, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării a subliniat că politicile economice trebuie să pornească de la mecanismele pieței, nu de la decizii centralizate.

“Cred foarte mult în semnalele de piață. Atât Republica Moldova, cât și România și multe alte țări din Europa de Est au suferit trauma economiei planificate central, în care deciziile veneau de sus în jos și nu exista un mecanism de feedback prin care să fie identificate erorile. Rezultatul a fost, evident, foarte multă investiție greșită, care s-a dovedit în cele din urmă ineficientă. Iar asta înseamnă sărăcie, subdezvoltare și oportunități ratate. Însă ceea ce ne cere Uniunea Europeană în prezent și, totodată, calea către dezvoltare, este să ascultăm mai mult semnalele pieței, ale cererii și ofertei”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui.

Discuțiile cu reprezentanții mediului privat s-au concentrat pe reducerea barierelor administrative, stimularea investițiilor și extinderea oportunităților de export. 

Prioritățile semnalate au vizat facilitarea accesului la resurse energetice, îmbunătățirea mecanismelor de finanțare ODA, dezvoltarea platformelor și mecanismelor de atragere a investițiilor în start-up-uri, creșterea oportunităților de export, dezvoltarea infrastructurii logistice în vamă și aeroport, accesul la forță de muncă pentru sectoarele cu potențial de export, accelerarea digitalizării și simplificarea reglementării pentru adoptarea de noi produse digitale, care pot contribui la modernizarea economiei și la creșterea productivității, eliminarea barierelor artificiale pentru munca la distanță, precum și dezvoltarea industriei turismului, în special a turismului medical.

La preocupările mediului de afaceri legate de export și infrastructura vamală, Șeful Serviciului Vamal, Radu Vrabie, a menționat că instituția va continua simplificarea procedurilor vamale și digitalizarea lor, pentru a reduce timpul de procesare și costurile operatorilor economici, precum și interacțiunea cu autoritățile române pentru facilitarea procesării în vamă a mărfurilor ușor perisabile ce ies din Republica Moldova. 

Referitor la blocajele producției agricole în vamă, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, menționat că acestea sunt soluționate în regim de urgență, însă nu și la nivel sistemic. Ministrul a dat asigurări că instituțiile vizate întreprind măsurile necesare pentru a identifica soluții durabile, care să prevină astfel de situații pentru producătorii agricoli. 

De asemenea, în cadrul discuțiilor au fost puse în dezbatere aplicarea taxelor calificate ca fiind nejustificate pentru dezvoltarea standardelor în construcții (taxa 0,5%), valorificarea deșeurilor textile prin reciclare, criza de specialiști din sectoarele strategice și barierele din calea exportului de servicii medicale.

Reprezentanții mediului de afaceri au atras atenția asupra delimitării terenurilor publice, subiect care, în opinia lor, ar putea atrage investiții și completa bugetul fără costuri majore. Businessul și-a exprimat disponibilitatea de a suporta costul specialiștilor pentru delimitare, însă, potrivit participanților, subiectul nu a avansat, iar termenul de implementare a fost amânat în mod repetat.

Menționăm că subiectul plafonării taxei a fost inclus în pachetul de reglementare aflat acum în consultare în etapa finală.

Referitor la delimitarea terenurilor publice, directorul general al Agenției Proprietății Publice, Ion Dodon, a menționat că procedura actuală, care presupune crearea unei comisii pentru fiecare teren cu participarea autorităților locale și a APP, nu poate fi aplicată în cazul sutelor de dosare existente. Potrivit lui, sunt necesare mecanisme noi, iar împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării identifică soluții de ajustare a cadrului normativ care să accelereze procesul și să evite disputele cu autoritățile locale. Directorul a precizat că dosarele vor fi prioritizate, mai întâi terenurile de interes pentru Guvern, apoi cele blocate de ani de zile.

Totodată, reprezentanții mediului de afaceri au subliniat importanța îmbunătățirii schemelor de ajutor de stat și a reducerii economiei informale, pentru a crea un mediu economic modern, predictibil și favorabil investițiilor. În acest context, reprezentanții sectorului agricol au solicitat o decizie la nivel de Guvern și de minister privind achitarea datoriilor din anii precedenți, estimate la 1,9 miliarde de lei, care vizează peste 3.000 de dosare. Ei au atras atenția că sprijinul prevăzut pentru anii 2024-2025 se distribuie în sume mici, insuficiente pentru acoperirea restanțelor.

Referitor la subvenționarea producătorilor agricoli, șeful AIPA, Radu Musteață, a menționat că, în prezent, subvențiile se acordă conform noilor proceduri prevăzute de PSPA. Totodată, el a precizat că AIPA se află în proces de acreditare, în vederea absorbției fondurilor europene.

Un alt subiect important l-a constituit adaptarea legislației muncii la realitățile actuale ale pieței. Participanții au discutat despre modernizarea reglementărilor privind participarea femeilor pe piața muncii, precum și necesitatea adaptării regimului de activitate independentă (freelancing) pentru migranții din Ucraina care beneficiază de protecție umanitară temporară pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a subliniat susținerea instituției pentru integrarea străinilor, dezvoltarea competențelor lor lingvistice și facilitarea participării acestora la viața socială și economică a Republicii Moldova. 

Iar Secretara de Stat a Ministerului Afacerilor Interne, Diana Salcuțan, a adăugat că gestionarea eficientă a migrației, integrarea străinilor și asigurarea continuității protecției temporare pentru persoanele strămutate din Ucraina au fost principalele subiecte abordate în cadrul ședinței ordinare a Comisiei de coordonare a activităților în domeniul migrației și azilului, care a avut loc chiar în aceeași zi. Noile prevederi în acest sens fiind deja la ultima etapă de consultare și promovare.

Prim-ministrul și-a exprimat disponibilitatea de a examina problemele semnalate de companii și de a identifica, împreună cu instituțiile responsabile, soluții pentru provocările semnalate. O atenție deosebită va fi acordată continuării dereglementării și digitalizării, simplificării procedurilor administrative și extinderii serviciilor publice digitale pentru antreprenori.

Consiliul Economic va facilita în continuare dialogul dintre mediul de afaceri și autoritățile publice. Problemele și propunerile discutate  în cadrul acestei ședințe vor constitui o bază pentru consultările ulterioare, analiza problemelor și dezvoltarea soluțiilor pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.

Experții Secretariatului Consiliului Economic au prezentat stadiul pachetului de dereglementare, elaborat împreună cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), cu implicarea mediului de afaceri, a experților mobilizați de partenerii de dezvoltare și a asociațiilor de business interesate.

Măsurile de debirocratizare vizează aproximativ 60 de legi, 20 de hotărâri de Guvern și 166 de acte normative secundare. Pachetul de inițiative legislative se află în etapa finală de definitivare, înainte de aprobarea de către Guvern.

În plus, Secretariatul CE a propus lansarea unui nou apel pentru debirocratizare, structurat pe trei componente. Prima va include elementele neagreate în iterația anterioară, a doua va reuni solicitările asociațiilor de business, iar a treia va cuprinde sesizările comunității de afaceri privind problemele sistemice și impedimentele administrative, transmise prin platforma controale@gov.md în perioada iulie-septembrie a anului curent.

„Ne dorim ca soluțiile finale să fie clare, echilibrate și utile mediului de afaceri. Eliminarea problemelor sistemice care afectează companiile rămâne o prioritate pe agenda Guvernului și a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru”, a declarat Ion Lupan.

În continuarea discuțiilor, directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, a prezentat propunerile agenției privind digitalizarea serviciilor pentru mediul de afaceri. Acestea vizează reducerea birocrației, interoperabilitatea sistemelor informaționale publice și schimbul rapid de date, astfel încât antreprenorii să nu mai depună extrase, certificate sau alte documente pe care autoritățile le pot obține direct.

În contextul digitalizării, componentă esențială a debirocratizării, Secretariatul CE și MDED au elaborat un nou pachet de măsuri pentru digitalizarea și simplificarea interacțiunii companiilor cu instituțiile statului. Pachetul se află în etapa finală și urmează să fie aprobat de Guvern. Acesta urmărește îmbunătățirea comerțului electronic, a mecanismelor de muncă la distanță și a interacțiunii digitale dintre stat și mediul de afaceri (G2B).

Reprezentanții mediului de afaceri au semnalat și alte subiecte cu impact direct asupra activității companiilor și investițiilor. Printre acestea se numără Proiectul de lege 537/MIDR/2026, ce prevede alinierea cadrului național privind transporturile rutiere la standardele Uniunii Europene, Sistemul informațional e-Bilet, procedurile aferente PUD-urilor și PUZ-urilor, actele permisive de mediu, regimul monumentelor istorice, Codul urbanismului, digitalizarea și achizițiile publice.

Discuțiile au evidențiat necesitatea simplificării procedurilor, eliminării cerințelor administrative redundante și îmbunătățirii coordonării dintre instituții. Procedurile îndelungate și schimbul ineficient de date între autorități pot întârzia proiectele și pot crea dificultăți suplimentare companiilor. În domeniul achizițiilor publice, accentul a fost pus pe simplificarea procedurilor și facilitarea accesului companiilor.

În următoarele săptămâni, pachetele  sus menționate vor fi definitivate și transmise spre aprobare, conform planului de lucru convenit de participanți. 

La ședință a participat Natalia Selevestru, Secretar de Stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Vadim Codreanu, Director ODA, reprezentanți ai altor instituții publice, asociațiilor de business și antreprenori.  

Discuțiile s-au concentrat asupra modului de organizare a apelurilor de grant și asupra soluțiilor care ar putea face procesul de aplicare mai predictibil pentru antreprenori. Reprezentanții mediului de afaceri au prezentat experiențele proprii și propuneri privind calendarul apelurilor, informarea solicitanților și mecanismul de depunere a cererilor.

Natalia Selevestru, secretară de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a vorbit despre mecanismul de funcționare a programelor de finanțare, inclusiv modul de stabilire a bugetelor și de alocare a resurselor din bugetul de stat. În cadrul discuțiilor a fost evidențiat faptul că cererea din partea antreprenorilor depășește resursele disponibile, iar unele dificultăți tehnice apărute recent la nivel guvernamental au influențat procesul de administrare a apelurilor.

„Resursele disponibile sunt limitate, iar cererea din partea antreprenorilor este mult mai mare decât bugetele alocate. Din acest motiv, am optat pentru organizarea apelurilor lunar, și nu trimestrial, astfel încât procesul de finanțare să poată fi gestionat cât mai eficient. Apreciem deschiderea pentru discuția de astăzi, iar propunerile formulate în cadrul acestui dialog vor fi analizate și examinate pentru a îmbunătăți mecanismul actual”, a declarat Natalia Selevestru, secretară de stat a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Pentru a explica mai clar mecanismul de aplicare, echipa ODA a prezentat o demonstrație practică a procesului din cabinetul personal disponibil pe platforma organizației, parcurgând principalele etape de la accesarea contului până la depunerea cererii.

Vadim Codreanu, directorul ODA, a vorbit inclusiv despre aspectele tehnice ale procesului de aplicare și cadrul în care este realizată digitalizarea procedurilor de acordare a granturilor, subliniind că mecanismul actual funcționează în conformitate cu prevederile normative în vigoare. 

„Procesul de digitalizare este implementat în conformitate cu prevederile HG iar mecanismul actual de aplicare respectă cadrul normativ existent. ODA rămâne deschisă dialogului cu mediul de afaceri și identificării unor soluții de îmbunătățire a procesului”, a susținut Vadim Codreanu.

Propunerile formulate în cadrul ședinței urmează să fie analizate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și ODA, pentru a identifica soluțiile care pot contribui la îmbunătățirea procesului de lansare a apelurilor de finanțare nerambursabilă și mecanismului de aplicare.

Consiliul Economic își reafirmă angajamentul de a consolida dialogul public–privat. Participarea activă a antreprenorilor este susținută printr-o platformă deschisă, care facilitează discuțiile, identificarea soluțiilor și implicarea mediului de afaceri în procesele decizionale.

Instrumentul ajută instituțiile să aplice mai ușor regulile privind transparența salariilor și egalitatea de remunerare între femei și bărbați. Acesta permite colectarea datelor din companii pentru a vedea unde există diferențe salariale și pentru a încuraja o mai mare transparență în ceea ce privește salariile, atât în cadrul companiilor, cât și între acestea. Astfel, companiile economisesc resurse importante, evitând consultanța externă costisitoare.

La nivel național, instrumentul poate contribui la promovarea egalității de gen la locul de muncă și la reducerea diferențelor de salarizare dintre femei și bărbați. Datele oficiale arată o diferență salarială între femei și bărbați de 11-15% pentru veniturile lunare, cu disparități mai mari în sectorul informal și cel privat.

Instrumentul a fost pilotat în 10 companii din Moldova, cu rezultate pozitive, și vine în sprijinul implementării Legii nr. 107/2022 privind plata egală, dar și a cerințelor Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială.

Ședința a fost moderată de Vladislav Caminschi, Președintele GL4 și Director Executiv al CNPM.

Inițiativa este implementată de Organizația Internațională a Muncii în cadrul proiectului „Femei pentru Pace și Prosperitate”, finanțat de Guvernul Elveției.

În cadrul ședinței, fermierii au atras atenția că tot mai multe întreprinderi agricole întâmpină dificultăți în achitarea creditelor și a altor obligații, iar unele au ajuns deja în proceduri de insolvabilitate sau faliment. Potrivit directorului executiv FNFM, Sergiu Veșca, situația este rezultatul mai multor factori care s-au suprapus în ultimii ani: pierderile provocate de condițiile climaterice, accesul limitat la credite cu perioade de rambursare suficient de lungi pentru specificul agriculturii, precum și costurile suplimentare care apar atunci când datoriile ajung în executare silită.

În acest context, fermierii au solicitat soluții care să permită întreprinderilor viabile să își restructureze datoriile și să își continue activitatea, în loc să ajungă rapid la executare și lichidare. Printre propunerile discutate se numără posibilitatea de a eșalona datoriile pe perioade mai lungi, reducerea costurilor generate de executare, suspendarea urmăririi fidejusorilor și a garanților în perioada în care debitorul își respectă planul de restructurare și evitarea executării în paralel a aceleiași datorii de la mai multe persoane.

Potrivit estimărilor asociației, aproximativ o treime dintre fermieri întâmpină în prezent dificultăți în onorarea obligațiilor față de creditori. Președintele FNFM, a menționat că a desfășurat o serie de consultări în teritoriu, analizând situația mai multor fermieri și nivelul datoriilor acumulate, și a solicitat instrumente care să reducă dependența sectorului de aplicarea repetată a moratoriului la executare, într-un context în care, potrivit acesteia, unii creditori manifestă o atitudine agresivă față de fermierii aflați în dificultate. În acest context, unii fermieri au acumulat datorii cuprinse între 7000 și 40000 de lei pentru fiecare hectar, iar achitarea acestora până la finele anului nu va fi posibilă.

Reprezentanții sectorului bancar au prezentat perspectiva instituțiilor financiare asupra soluțiilor discutate, subliniind necesitatea ca eventualele modificări privind garanțiile și răspunderea fidejusorilor să fie analizate din perspectiva impactului asupra procesului de creditare. 

Reprezentantul Ministerului Justiției a precizat că instituția lucrează în prezent asupra proiectului privind executarea și insolvabilitatea. Propunerile discutate în cadrul ședinței vor fi examinate în vederea stabilirii relevanței includerii acestora la definitivarea proiectului. 

Discuțiile au evidențiat necesitatea identificării unui echilibru între sprijinirea întreprinderilor agricole viabile, restructurarea sustenabilă a datoriilor și menținerea accesului sectorului la finanțare.

Părțile au convenit să continue consultările și să lucreze asupra unor soluții aplicabile, care urmează să fie definitivate și prezentate Secretariatului CE  până la 1 octombrie.

La ședință au participat directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Vutcariov, directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, reprezentanți ai asociațiilor de business, instituțiilor publice și partenerilor de dezvoltare. Ședința a fost prezidată de președintele Grupului de Lucru GL6 și al Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea.

Directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Vutcariov, a prezentat rezultatele activității instituției pentru anul 2025 și direcțiile de dezvoltare pentru perioada următoare. Potrivit raportului,  pe parcursul anului au fost efectuate 3.453 de controale, care au vizat peste 186.000 de salariați și au permis identificarea a 21.550 de încălcări ale legislației muncii.

Combaterea muncii nedeclarate a constituit una dintre principalele priorități ale Inspectoratului. Astfel, au fost depistate 8.086 de persoane care prestau muncă nedeclarată, dintre care 6.206 au fost legalizate. Totodată, Inspectoratul a examinat 2.093 de petiții și adresări, contribuind la repunerea în drepturi a 1.109 persoane.

„Raportul nu urmărește doar prezentarea unor indicatori statistici, ci reflectă intervențiile realizate pentru protecția salariaților, identificarea domeniilor vulnerabile și consolidarea activităților de instruire și informare. Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii nu are drept scop efectuarea controalelor în sine, ci identificarea vulnerabilităților de pe piața muncii și intervenția pentru remedierea acestora. Controalele sunt combinate cu măsuri de informare și conformare, astfel încât angajatorii să își respecte obligațiile, iar drepturile salariaților să fie protejate și restabilite”, a declarat directorul Inspectoratului de Stat al Muncii, Nicolae Vutcariov.

Printre direcțiile de modernizare, Directorul ISM, a menționat dezvoltarea unui sistem informațional modern de management digital al cazurilor, care va permite inspectorilor din teritoriu să documenteze video acțiunile de control și intervențiile efectuate, precum și să stocheze, gestioneze și arhiveze în condiții de securitate datele colectate. Una din prioritățile de dezvoltare urmărește asigurarea interoperabilității cu bazele de date fiscale și sociale și aplicarea unei metodologii unitare de analiză a riscurilor. 

În cadrul ședinței a fost prezentat și raportul de activitate al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru anul 2025 și primele opt luni ale anului 2026.

În această perioadă, ANOFM a înregistrat 43.698 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și 15.357 de șomeri. O parte semnificativă dintre acestea provine din categorii cu dificultăți sporite de integrare pe piața muncii: 54% dintre șomeri sunt femei; 55% nu au studii; 54% provin din mediul rural iar 31% nu au lucrat de cel puțin doi ani.

În același timp, au fost extinse măsurile de sprijin pentru angajatori. Prin subvenționarea locurilor de muncă au fost angajați 581 de șomeri, cu participarea a 352 de angajatori. De asemenea, 28 de subvenții au susținut crearea sau adaptarea a 43 de locuri de muncă pentru persoane cu dizabilități.

În primele opt luni ale anului 2026, 1.751 de persoane au fost înscrise la cursuri de formare profesională în baza voucherelor, cu aproximativ 1000 de persoane mai mult decât în anul 2025. Totodată, ANOFM își consolidează serviciile teritoriale, procesele de digitalizare și colaborarea cu angajatorii.

Directoarea ANOFM, Raisa Dogaru, a menționat că, pentru perioada următoare, instituția își propune modernizarea substanțială a modului de lucru, dezvoltarea unui nou sistem informațional integrat în e-Social, implementarea unei strategii de colaborare cu angajatorii și a unei noi strategii de comunicare, îmbunătățirea intervențiilor pentru șomerii de lungă durată, identificarea și incluziunea tinerilor NEET și a persoanelor cu dizabilități, precum și consolidarea managementului performanței.

Directorul executiv al Asociației Invalizilor din Republica Moldova, Mircea Buștiuc, a prezentat un mecanism de facilitare a încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, bazat pe utilizarea întreprinderilor specializate, fondate de asociațiile obștești ale persoanelor cu dizabilități, în calitate de agenți de muncă temporară.

Mecanismul propus urmărește reducerea poverii administrative pentru angajatori și asigurarea unui acces real al persoanelor cu dizabilități la locuri de muncă și venituri.

În acest context, au fost propuse clarificarea cadrului normativ și a impactului mecanismului asupra cotei de 5% (din numărul total de salariați trebuie să fie persoane cu dizabilități-pentru angajatorii cu cel puțin 20 de salariați, conform Art 34, Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități), constituirea unui grup tehnic cu participarea reprezentanților Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ANOFM, Camerei de Comerț și Industrie, asociațiilor și angajatorilor interesați, pilotarea mecanismului împreună cu unul sau mai mulți angajatori și realizarea unei analize juridice privind aplicarea acestui mecanism și elaborarea amendamentelor necesare.

Prin activitatea sa, GL6 al Consiliului Economic consolidează platforma de dialog dintre autoritățile publice, mediul de afaceri și partenerii sociali, contribuind la identificarea soluțiilor comune și la îmbunătățirea politicilor publice.

La reuniune au participat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, Secretara de stat a MAIA, Ina Butucel, Secretar general adjunct al MAIA – Președinta Grupului de Lucru GL10, Vasile Șarban, Secretar de Stat,  reprezentanți ai asociațiilor de business, ai sectorului privat, ai instituțiilor publice și parteneri de dezvoltare. Discuțiile s-au axat pe prioritățile strategice ale ministerului, provocările curente ale comunității de afaceri din domeniul agroalimentar și direcțiile de colaborare pe termen scurt, mediu și lung.

Ministrul Eugen Osmochescu a subliniat importanța unui dialog deschis și constructiv între autorități și reprezentanții sectorului agroalimentar. Potrivit ministrului, prioritatea de bază a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare rămâne integrarea europeană, inclusiv pregătirea anticipată pentru provocările și ajustările necesare în procesul de apropiere de standardele Uniunii Europene.

„Am solicitat această întrevedere pentru a discuta deschis și pentru a consolida un dialog constructiv pe viitor. Avem priorități pe termen scurt, mediu și lung, însă integrarea europeană rămâne prioritatea zero. Echipa ministerului acționează în anticiparea etapelor necesare acestui proces și pregătirea sectorului agricol pentru integrare și absorbția fondurilor europene, astfel încât să putem gestiona mai eficient provocările care vor urma”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu.

În cadrul ședinței, ministrul a menționat că agricultura, alături de sectorul IT și industrie, reprezintă unul dintre motoarele importante de creștere economică. 

Printre subiectele discutate s-au numărat atragerea investițiilor în sectorul agroalimentar, inclusiv din perspectiva agriculturii inteligente, sporirea rezilienței climatice, dezvoltarea infrastructurii de irigare și accesul companiilor din domeniu la asistență financiară din partea statului.

Un alt subiect analizat a vizat regimul temporar de licențiere pentru importul de cereale și oleaginoase, aplicabil pentru o perioadă limitată până la 31 octombrie, precum și modalitățile de protejare a producătorilor din Republica Moldova, în paralel cu asigurarea unui cadru comercial predictibil și transparent. Participanții au discutat, de asemenea, despre asigurarea trasabilității produselor care pot fi reexportate și despre necesitatea colectării de date statistice și informații relevante de la actorii afectați, în vederea elaborării unei analize complete și fundamentate, care va permite identificarea și elaborarea celor mai potrivite soluții de politică publică. Iar, reprezentanții ministerului au reiterat deschiderea pentru dialog în acest sens și au invitat mediul de afaceri și asociațiile de profil să contribuie cu informații și date utile. dulce

În cadrul discuțiilor au fost abordate și unele aspecte legislative și fiscale de interes pentru sector, inclusiv majorarea cotei TVA pentru legume de bază care sunt procesate în țară, precum porumbul dulce de la 8% la 20% și mazărea de la 8% la 12%. Totodată, reprezentanții  Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc a abordat  necesitatea uniformizării TVA pentru producătorii de carne pe întreg lanțul valoric, astfel încât întreaga categorie de carne să fie inclusă în același procentaj. Ajustarea propusă de Asociația urmărește garantarea unei concurențe loiale și echitabile pe piața autohtonă. 

Participanții au menționat urgentarea adoptării proiectului de lege privind combaterea practicilor comerciale neloiale, care potrivit MAIA, a parcurs etapele de avizare oficială și ar putea fi aprobat până la finalul anului 2026.

Reprezentanții producătorilor de zahăr au subliniat necesitatea lansării urgente a apelurilor pentru subvenții în cadrul politicii agricole, precum și importanța unui cadru predictibil pentru planificarea activității și investițiilor în sector.

La final, cei prezenți au accentuat importanța consolidării potențialului de colaborare dintre societatea civilă, mediul de afaceri și MAIA, inclusiv prin mecanisme de consultare constantă și implicare activă în procesul de elaborare a politicilor publice.

Ministerul a anunțat intenția de a organiza întrevederi individuale cu reprezentanții sectorului, pentru a identifica problemele specifice și soluțiile necesare fiecărui segment al pieței agroalimentare.

Consiliul Economic continuă facilitarea identificării problemelor, elaborarea soluțiilor practice și coordonarea acțiunilor dintre instituțiile publice și mediul privat, pentru ca intervențiile să răspundă direct nevoilor fermierilor și întreprinderilor agricole.

La ședință au participat reprezentanți ai MDED, Agenției Servicii Publice, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Serviciului de Informații și Securitate, Agenției de Investiții, FIA Moldova, ATIC, precum și ai operatorilor economici din domeniile vizate.

Participanții au examinat soluții menite să facă mecanismul de screening investițional mai clar, proporțional și orientat spre riscurile reale pentru securitatea statului. Modificările propuse nu urmăresc diminuarea controlului asupra investițiilor sensibile, ci concentrarea resurselor instituționale asupra tranzacțiilor care pot avea un impact efectiv asupra securității naționale și economice.

Printre principalele propuneri discutate se numără:

• clarificarea domeniilor și activităților supuse examinării, inclusiv prin raportare la infrastructurile și tehnologiile critice;
• eliminarea obligației de aprobare prealabilă la simpla înregistrare a unei întreprinderi noi, cu menținerea posibilității examinării ulterioare din oficiu;
• instituirea unor fluxuri mai eficiente de informare între autorități și Consiliul pentru Examinarea Investițiilor;
• introducerea termenelor diferențiate pentru investițiile cu risc redus;
• clarificarea sancțiunilor, a efectelor deciziilor și a garanțiilor de contestare.

În cadrul discuțiilor, participanții au subliniat importanța unui mecanism de screening investițional clar și proporțional, aplicat în funcție de riscurile reale pentru securitatea statului și aliniat la normele europene în domeniu. Reguli mai precise și proceduri previzibile vor reduce costurile de conformare, vor facilita lansarea și realizarea investițiilor legitime și vor consolida încrederea investitorilor în instituțiile Republicii Moldova.

Intervențiile sunt promovate în cadrul proiectului de lege nr. 629/MDED/2026 pentru dezvoltarea economiei digitale, a comerțului electronic și digitalizarea procedurilor administrative. Acestea contribuie la apropierea mecanismului național de direcția stabilită prin Regulamentul (UE) 2019/452 și susțin obiectivele Republicii Moldova privind securitatea economică, îmbunătățirea climatului investițional și integrarea europeană.

Secretariatul Consiliului Economic va continua să faciliteze dialogul dintre autorități și mediul de afaceri pentru definitivarea unor prevederi echilibrate și aplicabile în practică.

Discuțiile au vizat dificultățile întâmpinate de operatorii unităților mici de cazare rurală în aplicarea cerințelor privind siguranța alimentelor și procedurile de control. Totodată, participanții au urmărit identificarea unor soluții clare, proporționale și ușor de aplicat pentru această categorie de operatori.

În cadrul ședinței, participanții au analizat cadrul normativ relevant pentru sector, procedurile de autorizare a structurilor de cazare și de alimentație publică, cerințele privind igiena și siguranța alimentelor, precum și aspectele practice aferente controalelor oficiale desfășurate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Vicedirectorul ANSA, Alexandru Manciu, a accentuat importanța agropensiunilor pentru dezvoltarea regională rurală, dinamizarea economiei locale, crearea locurilor de muncă și promovarea turismului în Republica Moldova, subliniind că toate aceste beneficii pot fi valorificate pe deplin doar prin respectarea strictă a cerințelor și normelor sanitare, a standardelor de igienă, siguranță alimentară și securitate publică.

Participanții au subliniat necesitatea unui cadru de conformare eficient, care să asigure protecția consumatorilor și siguranța alimentelor, fără a crea sarcini administrative disproporționate pentru operatorii mici din turismul rural. În acest context, a fost menționată simplificarea procesului de inițiere a activității prin introducerea Notificării privind inițierea activității de comerț. Pentruunitățile de alimentație publică rămâne necesară înregistrarea sanitar-veterinară la ANSA, care confirmă respectarea cerințelor aplicabile privind igiena și siguranța alimentelor.

Reprezentanții mediului de afaceri au formulat propuneri menite să faciliteze conformarea pensiunilor și agropensiunilor de capacitate mică. Principalele direcții propuse sunt:

• Simplificarea listei de verificare pentru pensiunile și agropensiunile cu capacități mici de cazare și alimentație, astfel încât aceasta să fie mai accesibilă și mai ușor de utilizat de către operatori;
• Organizarea unor sesiuni comune de informare, împreună cu ANSA și Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM), adresate proprietarilor de pensiuni turistice și agroturistice;
• Revizuirea cadrului de reglementare aplicabil pensiunilor turistice, pentru a-l adapta la specificul și capacitățile acestui segment de activitate.

Propunerile înaintate de mediul privat urmează să fie examinate de instituțiile responsabile, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri de simplificare și eficientizare a procesului de conformare.

Informații actualizate privind cerințele aplicabile, procedurile și formularele destinate operatorilor din domeniul alimentar pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor-ansa.gov.md.

Inițiativa urmărește simplificarea cadrului normativ aplicabil mediului de afaceri, prin revizuirea a circa 100 de acte normative și a peste 180 de acte permisive.

În această perioadă au avut loc 10 ședințe tehnice, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Mediului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Energiei, precum și ai autorităților subordonate sau responsabile de domeniile vizate.

În cadrul consultărilor au fost discutate modificările propuse din mai multe domnii de reglementare, printre care:

– reglementarea relațiilor de muncă;

– protecția patrimoniului cultural;

– evaluarea impactului asupra mediului;

– gestionarea apelor uzate industriale;

– aplicarea răspunderii extinse a producătorului;

– diversificarea ofertei turistice rurale;

– facilitarea pescuitului comercial;

– accesul pe piață al produselor fertilizante;

– producția și accesul la medicamente și servicii farmaceutice;

– introducerea pe piață a dispozitivelor medicale conforme;

– facilitarea efectuării studiilor clinice;

– reformarea actelor permisive.

Cele două pachete de dereglementare, un proiect de modificare a legilor și un proiect de modificare a hotărârilor de Guvern, înregistrate cu numerele unice 683/MDED/2026 și 684/MDED/2026, au fost lansate în proces de avizare de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Proiectele vizează modificarea a 71 de legi și a 29 de hotărâri de Guvern. Totodată, acestea propun eliminarea sau transformarea în notificări a aproximativ 80 de acte permisive și prevăd examinarea altor circa 180 de acte permisive „ascunse” – acte permisive neincluse în nomenclatorul din Legea nr. 160/2011. În cazul în care nu vor fi justificate, actele respective își vor pierde caracterul permisiv începând cu 1 ianuarie 2027.

Propunerile au fost elaborate cu suportul partenerilor de dezvoltare PNUD, Danish Industry, GIZ, Proiectul Băncii Mondiale „Ameliorarea Competitivității” și Proiectul STIC.