Astăzi, femeile antreprenoare din Moldova au fost în centrul atenției la Conferința Națională „Visul prinde aripi: Investiții de impact”, organizată de Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova (AFAM). Asociația este membră a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și conduce Grupul de Lucru nr. 9 „Consiliul Național pentru Abilitare Economică și Egalitate de Gen”, unde promovează activ politicile dedicate creșterii rolului femeilor în economia națională. Evenimentul a reunit antreprenoare, investitori și experți pentru a discuta finanțarea afacerilor și impactul investițiilor.

Printre participante s-a aflat și Maria, pasionată de ilustrații, care visează să-și transforme pasiunea într-o afacere și consideră astfel de evenimente esențiale pentru femeile care încă nu au curajul să înceapă.
„Aici vezi că nu ești singură. Întâlnești femei ca tine, care au reușit, și pleci acasă cu mai mult curaj și încredere că și visul tău poate prinde aripi.” – Maria, participantă la Conferința Națională „Visul prinde aripi: Investiții de impact”

La eveniment participă și Aliona Boziunov, antreprenoare la început de drum, care și-a lansat recent propria afacere de import de produse cosmetice. Ea spune că astfel de conferințe oferă încurajare și inspirație celor aflate la început.
„Pentru noi, cele care abia pornim la drum, aceste întâlniri sunt o sursă de inspirație și susținere. Învățăm de la femei care deja au reușit și înțelegem că orice început este posibil.” – Aliona Boziunov, antreprenoare

Și au avut de la cine să învețe experiențe inspiraționale. Conferința a reunit femei de succes, care și-au împărtășit cu entuziasm parcursul lor și lecțiile învățate, oferind modele de urmat și motivație participanților.

Carmina Vicol, fondatoare Monicol:
„Succesul se construiește în timp, cu muncă, încredere și perseverență. Dacă investești în visul tău, rezultatele nu au cum să întârzie.”

Maria Bumbu Caragia, fondatoare BMGROUP:
„Fiecare etapă din drumul meu a fost o provocare, dar și o oportunitate. Le îndemn pe femei să fie curajoase și să nu renunțe, chiar și atunci când pare dificil.”

Participantele la eveniment au aflat și despre măsurile de sprijin oferite de stat pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin. Reprezentanții autorităților au subliniat că rolul femeilor antreprenoare în economia națională devine tot mai important și vizibil.

Natalia Selevestru, Secretară de Stat, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării:
„Femeile antreprenoare contribuie semnificativ la dezvoltarea economică a țării. Ne angajăm să extindem programele de sprijin și să facilităm accesul lor la resurse și finanțare.”

Cristina Tîșcul, expert pe gen, Secretariatul Consiliului Economic:
„Antreprenoriatul feminin trebuie susținut nu doar prin programe, ci și prin schimbarea percepțiilor. Femeile au capacitatea și potențialul de a transforma economia Moldovei.”

Cu un mesaj video pentru participante s-a adresat și Șeful Delegației la Comisia Parlamentară de Asociere UE–RM, Siegfried Mureșan, care le-a încurajat pe femeile antreprenoare din Moldova să-și urmeze visurile și să contribuie activ la dezvoltarea economiei naționale.

În acest context, reprezentanta Delegației UE la Chișinău a subliniat importanța organizării unor astfel de evenimente pentru susținerea și promovarea antreprenoriatului feminin.

Julda Kielyte, reprezentanta Delegației UE la Chișinău:
„Investiția în femei este o investiție în viitorul Republicii Moldova. Susținem inițiativele care creează oportunități reale pentru antreprenoarele de azi și de mâine.”

În alocuțiunea de salut, Carolina Bugaian, Președinta Consiliului, a menționat că digitalizarea și securizarea nu este un lux, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea și protecția afacerilor, iar Michelle Iliev, Secretara de Stat de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a subliniat măsurile recente de securitate cibernetică implementate la nivel național, menite să alinieze furnizorii de servicii digitale la standardele europene.

În calitate de invitate speciale, expertele din Estonia Elsa Neeme și Maarja Punak au subliniat rolul comunicării și al conștientizării în prevenirea fraudelor cibernetice, precum și importanța transparenței și a raportării incidentelor.

În cadrul evenimentului, Aurelia Mamolea a prezentat Studiul “Cum percep și abordează IMM-urile din Moldova riscurile legate de securitatea cibernetică”, iar discuțiile practice au continuat în primul panel al Conferinței, moderat de Natalia Spînu, iar participanții Diana Gatmaniuc, Andrei Prisacar, Vitalie Tarlev și Catalin Arama au venit cu analize complexe și recomandări privind nivelul de digitalizare și securitatea cibernetica la nivel național. „Când faci o investiție în soluții de securizare, în realitate, investești în capacitatea ta de a te extinde și de a opera într-un lanț de aprovizionare mai larg.”, a punctat Vitalie Tarlev.

Un alt subiect de interes al Conferinței – provocările și oportunitățile pe care le întâmpină antreprenoarele în sectoarele de producere. Astfel, Studiul privind provocările pe care le întâmpina femeile antreprenoare in producere de pe ambele maluri ale Nistru, elaborat și prezentat de Olesea Vulpe, a oferit un profil clar al antreprenoarelor și, în același timp, a arătat o hartă a obstacolelor.

În cadrul panelului dedicat, moderat de Cristina Tiscul, cu participarea Viorel Garaz, Olesea Cazacu și Olesea Vulpe, a fost discutată transpunerea acestor necesități în acțiuni, politici și instrumente de suport eficiente, pentru a stimula creșterea, reziliența și capacitatea de export a afacerilor conduse de femei. “Atunci când vorbim de instrumente și măsuri de susținere a antreprenoarelor care activează în sectoarele de producție, este foarte important consumul produselor locale, a conchis Viorel Garaz, Secretarul de Stat MDED.

Echipa multidisciplinară, formată din reprezentanți ai Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), UCIP IFAD, Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), precum și ai Centrului de Drept al Femeilor, a efectuat o vizită în satul Zolotievca, raionul Anenii Noi, în cadrul ecosistemelor regionale de abilitare economică a femeilor – victime ale violenței și cu statut de vulnerabilitate.

În debutul evenimentului, Aurelia Bulat, șefa Direcției politici de asigurare a egalității de gen, MMPS, a ținut să le transmită celor 15 femei și reprezentanților APL prezenți la discuții că „abilitarea economică a femeilor este esențială pentru consolidarea independenței lor și pentru dezvoltarea comunităților rurale. Femeile pot beneficia de suport atât din partea statului, cât și prin proiecte susținute de organizații non-guvernamentale”.

În acest context, în cadrul evenimentului a avut loc prezentarea Programului de granturi pentru adaptarea la schimbările climatice și identificarea necesităților beneficiarilor pentru dezvoltarea inițiativelor de antreprenoriat rural.

„Beneficiarii programului pot accesa granturi de până la 10 000 de lei, menite să le permită dezvoltarea inițiativelor antreprenoriale și adaptarea la schimbările climatice. Scopul nostru este să creăm oportunități concrete de venit pentru femeile din mediul rural”, a declarat Magdalena Rusnac, consultantă pentru egalitate de gen și incluziune socială, UCIP IFAD.

Femeile participante și-au exprimat dorința de a se angaja și de a-și dezvolta cariere în diverse domenii – șoferițe, frizerițe sau alte meserii –, contribuind astfel la dezvoltarea comunității. Însă o piedică în realizarea acestor planuri este încadrarea copiilor în grădiniță – la moment, în sat este nevoie de o grupă de creșă. O problemă aparte este lipsa acută a unui transport public care să treacă prin localitate, astfel fiind afectat dreptul locuitorilor la deplasare și la realizarea necesităților primare: acces la servicii de sănătate, îngrijire, magazine etc.

Totodată, femeile au nevoie de asistență în diverse procese și provocări cu care se confruntă. În acest sens, Lilia Borzin, asistentă socială la Centrul de Drept al Femeilor, a menționat că CDF poate oferi asistență psihologică și suport juridic pentru a le proteja drepturile.

Cristina Tîșcul, expertă de gen la Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, a subliniat: „Abilitarea economică a femeilor vulnerabile nu poate fi realizată fără un ecosistem integrat: finanțare, instruire profesională, acces la servicii sociale și juridice. Aceasta contribuie la creșterea rezilienței comunităților rurale și la valorificarea potențialului economic al femeilor.”

Sesiunea s-a încheiat cu întocmirea unui plan de acțiuni, care va fi implementat de echipa multidisciplinară, coordonată de Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Proiectul de lege a fost elaborat în baza Programului național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025, Capitolul 23. „Sistem judiciar și drepturi fundamentale”, Cl.1; Acțiunea 50. și a Foaii de parcurs privind „Statul de drept” (criteriu de referință în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 275/2025, Capitolul 23. „Sistem judiciar și drepturi fundamentale”, Drepturi fundamentale, Acțiunea nr. 10, Drepturile persoanelor cu dizabilități asigurate. 

Prin transpunerea Directivei se va asigura un mediu în care produsele și serviciile sunt mai accesibile, contribuind la o societate mai incluzivă și mai prietenoasă, facilitând o viață independentă pentru persoanele cu mobilitate redusă, inclusiv a celor cu dizabilități.

Directiva stabilește cerințele de accesibilitate pentru o serie de produse, printre care:

a) sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor și sisteme de operare pentru aceste sisteme hardware;

b)   terminale pentru autoservire;

d) echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru accesul la serviciile media audiovizuale;

e) e-readere.

Totodată, directiva impune norme de accesibilitate și pentru următoarele servicii:

1. servicii de comunicații electronice, cu excepția serviciilor de transmisie utilizate pentru furnizarea de servicii între dispozitive (machine-to-machine);
2. servicii care oferă acces la servicii media audiovizuale;
3. următoarele elemente ale serviciilor de transport aerian, feroviar, naval și rutier pentru pasageri, cu excepția serviciilor urbane, suburbane și regionale de transport: site-uri web; servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicații mobile; bilete electronice și servicii electronice de emitere a biletelor; furnizarea de informații privind serviciul de transport, inclusiv informații de călătorie în timp real; terminale pentru autoservire interactive situate pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepția celor instalate ca părți integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant, utilizate pentru furnizarea oricărei părți a unor astfel de servicii de transport pentru pasageri;
4. servicii bancare destinate consumatorilor;
5. cărți electronice și software dedicat;
6. servicii de comerț electronic.

Legea se va aplica, de asemenea, preluării comunicațiilor de urgență către numărul unic pentru apeluri de urgență 112.

La ședință au participat circa 70 de reprezentanți ai mediului de afaceri/asociațiilor de bussines, autorităților și instituțiilor publice, mediului academic și a partenerilor de dezvoltare.

În anul 2024, Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a lansat un Program de suport și resocializare pentru femeile private de libertate.  

Printre activitățile prevăzute în Concept, se regăsesc și instruirile de alfabetizare digitală, de educație financiară, precum și cursuri de formare profesională pentru a fi susținute și a se integra mai ușor în societate și în ecosistemul economic.

Cu suportul financiar al Fundației Orange Moldova, care a echipat integral o sală digitală în incinta Penitenciarului nr. 7 Rusca, a fost livrat cu succes și cursul de educație digitală de 88 de ore, de care au beneficiat 40 de femei, care au descoperit noțiuni fundamentale de utilizare a calculatorului, procesarea documentelor, lucrul în Excel, crearea de conținut multimedia, siguranța online și multe altele.

În cadrul aceluiași Program, deținutele au avut parte și de cursurile de educație financiară, livrate de Fundația pentru educație financiară OK.

În urma ședințelor extinse cu toți actorii relevanți, au fost trasate o serie de obiective și acțiuni viitoare, obiectivul final constituind aprobarea unui Program Național de Reintegrare Socială a Femeilor Deținute, astfel încât activitățile prevăzute să devină obligatorii și să fie implementate.

Mulțumiri partenerilor implicați în acest proiect: Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul Nr. 7 Rusca, Fundatia Orange Moldova, Clasa Viitorului, Fundația pentru educație financiară OK, s.a.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, cu sprijinul UN Women, au elaborat conceptul Finanțare.ai – o aplicație digitală inovativă, care va oferi femeilor antreprenoare acces simplu, rapid și transparent la programele de finanțare disponibile.

Platforma va funcționa atât pe desktop, cât și pe mobil și va integra trei scenarii de utilizare: interacțiune cu un chatbot AI, căutare avansată cu filtre și recomandări personalizate generate prin analitică și scoring. Astfel, utilizatoarele vor putea selecta criterii precum vârsta, domeniul de activitate, localitatea sau tipul investiției dorite, iar sistemul va afișa doar programele pentru care sunt eligibile, inclusiv detalii despre termene și pașii de aplicare.

„Platforma digitală va oferi femeilor antreprenoare un instrument simplu și prietenos, care să le ghideze rapid către oportunitățile reale de finanțare. Noi monitorizăm procesul de elaborare astfel încât soluția finală să răspundă concret nevoilor lor și să reducă barierele birocratice”, susține Cristina Tîșcul, expertă în domeniul egalității de gen din cadrul Secretariatului Consiliului Economic.

Noutatea răspunde unei provocări majore: deși femeile reprezintă aproximativ 52% din populația Republicii Moldova, doar 33% dintre întreprinderi sunt deținute de femei. Una dintre cauze este lipsa accesului la informații clare și centralizate despre finanțări. În prezent, detaliile despre programe sunt dispersate pe mai multe canale, iar criteriile de eligibilitate – diferite și dificil de urmărit.

„De multe ori antreprenoarele citesc în presă despre granturi, dar află ulterior că acestea se aplică doar în anumite raioane sau pentru anumite grupuri. O platformă cu filtre clare, care să arate exact unde ești eligibilă și pentru ce, ar face procesul mult mai eficient și transparent”, susține Aliona Butacova, fondatoarea agropensiunii Hill&Valley din Orhei.

Acest subiect se regăsește și în Foaia de Parcurs a Consiliului Național de Abilitare Economică și Egalitate de Gen, document aflat în proces de completare cu noi subiecte. Membrii Consiliului Economic sunt în continuare bineveniți să vină cu propuneri pentru includerea lor în Foaia de Parcurs, care servește drept cadru comun de acțiuni prioritar­­e pentru promovarea abilitării economice a femeilor și asigurarea egalității de gen în Republica Moldova.

26 august 2025 — Guvernul a aprobat Conceptul sistemului informațional eNotariat, document ce stabilește cadrul pentru dezvoltarea serviciilor digitale notariale.

Proiectul a fost inițiat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, la solicitarea mediului de afaceri, și are drept obiectiv digitalizarea procedurilor notariale pentru cetățeni, diaspora și companii.

Potrivit autorităților, aprobarea conceptului finalizează etapa de dezvoltare a cadrului normativ secundar, necesar pentru implementarea serviciilor online. În mai 2023, Parlamentul a votat Legea nr. 126/2023, care a creat baza legislativă pentru desfășurarea afacerilor la distanță.

Următoarea etapă constă în achiziția serviciilor IT pentru crearea platformei eNotariat, finanțarea fiind anunțată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Sistemul urmează să permită autentificarea actelor și accesarea serviciilor notariale online, prin utilizarea semnăturii electronice și a interconectării cu registrele de stat.

22 august 2025  – Activitatea Consiliului Economic este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova și pentru crearea unui dialog constructiv și eficient între Guvern și mediul de afaceri. Declarația aparține Prim-ministrului Dorina Recean și a fost făcută în cadrul ședinței plenare a Consiliului, care a evidențiat rolul crucial al platformei în identificarea problemelor, promovarea reformelor și implementarea politicilor publice care sprijină competitivitatea companiilor locale.

Prim-ministrul Dorin Recean, președinte al Consiliului Economic,  a subliniat importanța continuării activității Consiliului: „Această platformă este unică în întreaga regiune. Dialogul constructiv între autorități și mediul de afaceri este esențial pentru dezvoltarea economică și integrarea europeană a Moldovei. Consiliul Economic ne permite să identificăm rapid problemele, dar și să găsim soluții aplicabile, inclusiv în sectoarele prioritare precum agricultura și economia digitală.”

Viceprim-ministra, ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor a adăugat: „Este foarte important ca Consiliul Economic să rămână o platformă activă și relevantă. În cadrul său, se vor crea noi grupuri de lucru dedicate sectoarelor vulnerabile, cum este agricultura sau domenii cu reglementări complexe. Aceste grupuri vor permite o coordonare mai eficientă între Guvern, mediul de afaceri și societate, pentru a accelera implementarea reformelor și creșterea productivității. Consiliul Economic va continua să fie un instrument de consultare și co-creare a politicilor, asigurând că fiecare inițiativă este analizată și aplicată în beneficiul întreprinderilor locale și al economiei naționale. În același timp, vom valorifica tehnologiile avansate și digitalizarea, inclusiv inteligența artificială, pentru a spori competitivitatea și eficiența în toate sectoarele prioritare.”

În cadrul ședinței a fost prezentat noul regulament al Consiliului, un document inovativ, menit să ridice nivelul activității Consiliului și al Secretariatului. Regulamentul clarifică mandatul Secretariatului, rolul experților și mecanismele de prioritizare a activităților, consolidând astfel eficiența și relevanța activității Consiliului pentru economia națională și sprijinind implementarea reformelor într-un mod mai rapid și mai organizat.

Membrii comunității de afaceri și reprezentanți ai instituțiilor donatoare din Moldova, au subliniat necesitatea ca Consiliul Economic să-și continue activitatea, deoarece acesta reprezintă o platformă imparțială, unde toate vocile membrilor sunt auzite și transmise către Guvern. Potrivit reprezentanților sectorului privat, Consiliul a demonstrat că poate uni autoritățile și mediul de afaceri, facilitând un dialog constructiv și contribuind la adoptarea unor politici economice echilibrate și sustenabile.

Ei au remarcat că menținerea acestei platforme este esențială și în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, întrucât Consiliul va ajuta la armonizarea legislației economice, la identificarea priorităților comune și la asigurarea unei voci unice a mediului de afaceri în raport cu autoritățile.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova este o platformă de dialog între mediul de afaceri, donatori și autorități, creată încă la începutul anilor 90. Misiunea sa este de a sprijini dezvoltarea unui climat socioeconomic sănătos și a unui mediu de afaceri transparent și favorabil investițiilor. Totodată, Consiliul exercită funcțiile Comitetului Național de Facilitare a Comerțului și ale Consiliului consultativ pentru ÎMM, având un rol esențial în identificarea și soluționarea problemelor de importanță națională.

Pe 15 august  2025, la Artcor, a avut loc o reuniune tematică organizată de Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în parteneriat cu Ministerul Economiei și Digitalizării, dedicată implementării prevederilor legislative recent adoptate, pentru facilitarea activității nomazilor digitali în Republica Moldova.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor-cheie din ecosistemul digital și antreprenorial, printre care Viceprim-ministrul Doina Nistor, directoarea adjunctă a Agenției de Investiții Irina Tolstousov, directoarea Agenției pentru Guvernare Electronică Nicoleta Colomeeț, directoarea executivă ATIC Irina Oriol, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General pentru Migrațiune, Tekwill, Artcore, Mediacor, etc.

Participanții au discutat aspecte concrete privind:

• Procedurile noi de obținere a permisului de nomad digital, durata și criteriile de eligibilitate;
• Extinderea accesului la acest tip de ședere prin instrumente digitale
• Planificarea activităților de promovare externă și atragere a nomazilor digitali

Reuniunea a decurs într-o atmosferă interactivă de întrebări și răspunsuri între partenerii de implementare pentru valorificarea potențialului nomazilor digitali la consolidarea poziției Moldovei ca destinație digitală internațională.

Ședința a fost deschisă de Carolina Bugaian, Președinta CNAEEG, care a subliniat că abilitarea
economică a femeilor reprezintă nu doar o chestiune de echitate, ci și un motor esențial pentru
dezvoltarea durabilă a societății.

În cadrul reuniunii, Doina Nistor, Viceprim-ministră și Ministră a Dezvoltării Economice și
Digitalizării, a prezentat Agenda de Reforme, oferind o viziune clară asupra direcțiilor strategice ale
Guvernului și a modului în care acestea se aliniază cu obiectivele Consiliului.

Oxana Otgon, Șefă a Unității de Implementare din cadrul Organizației pentru Dezvoltarea
Antreprenoriatului, a detaliat programele de suport implementate de organizație și mecanismele prin
care femeile antreprenoare pot accesa și pune în aplicare aceste programe.

Subiectele prezentate au fost discutate interactiv, participanții având ocazia să adreseze întrebări și
să formuleze propuneri.

Evenimentul a contribuit la consolidarea eforturilor comune pentru sprijinirea antreprenoriatului
feminin, stimularea inovării și crearea de oportunități egale în economie.