La ședință au participat reprezentanți ai MDED, Agenției Servicii Publice, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Serviciului de Informații și Securitate, Agenției de Investiții, FIA Moldova, ATIC, precum și ai operatorilor economici din domeniile vizate.

Participanții au examinat soluții menite să facă mecanismul de screening investițional mai clar, proporțional și orientat spre riscurile reale pentru securitatea statului. Modificările propuse nu urmăresc diminuarea controlului asupra investițiilor sensibile, ci concentrarea resurselor instituționale asupra tranzacțiilor care pot avea un impact efectiv asupra securității naționale și economice.

Printre principalele propuneri discutate se numără:

• clarificarea domeniilor și activităților supuse examinării, inclusiv prin raportare la infrastructurile și tehnologiile critice;
• eliminarea obligației de aprobare prealabilă la simpla înregistrare a unei întreprinderi noi, cu menținerea posibilității examinării ulterioare din oficiu;
• instituirea unor fluxuri mai eficiente de informare între autorități și Consiliul pentru Examinarea Investițiilor;
• introducerea termenelor diferențiate pentru investițiile cu risc redus;
• clarificarea sancțiunilor, a efectelor deciziilor și a garanțiilor de contestare.

În cadrul discuțiilor, participanții au subliniat importanța unui mecanism de screening investițional clar și proporțional, aplicat în funcție de riscurile reale pentru securitatea statului și aliniat la normele europene în domeniu. Reguli mai precise și proceduri previzibile vor reduce costurile de conformare, vor facilita lansarea și realizarea investițiilor legitime și vor consolida încrederea investitorilor în instituțiile Republicii Moldova.

Intervențiile sunt promovate în cadrul proiectului de lege nr. 629/MDED/2026 pentru dezvoltarea economiei digitale, a comerțului electronic și digitalizarea procedurilor administrative. Acestea contribuie la apropierea mecanismului național de direcția stabilită prin Regulamentul (UE) 2019/452 și susțin obiectivele Republicii Moldova privind securitatea economică, îmbunătățirea climatului investițional și integrarea europeană.

Secretariatul Consiliului Economic va continua să faciliteze dialogul dintre autorități și mediul de afaceri pentru definitivarea unor prevederi echilibrate și aplicabile în practică.

Discuțiile au vizat dificultățile întâmpinate de operatorii unităților mici de cazare rurală în aplicarea cerințelor privind siguranța alimentelor și procedurile de control. Totodată, participanții au urmărit identificarea unor soluții clare, proporționale și ușor de aplicat pentru această categorie de operatori.

În cadrul ședinței, participanții au analizat cadrul normativ relevant pentru sector, procedurile de autorizare a structurilor de cazare și de alimentație publică, cerințele privind igiena și siguranța alimentelor, precum și aspectele practice aferente controalelor oficiale desfășurate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Vicedirectorul ANSA, Alexandru Manciu, a accentuat importanța agropensiunilor pentru dezvoltarea regională rurală, dinamizarea economiei locale, crearea locurilor de muncă și promovarea turismului în Republica Moldova, subliniind că toate aceste beneficii pot fi valorificate pe deplin doar prin respectarea strictă a cerințelor și normelor sanitare, a standardelor de igienă, siguranță alimentară și securitate publică.

Participanții au subliniat necesitatea unui cadru de conformare eficient, care să asigure protecția consumatorilor și siguranța alimentelor, fără a crea sarcini administrative disproporționate pentru operatorii mici din turismul rural. În acest context, a fost menționată simplificarea procesului de inițiere a activității prin introducerea Notificării privind inițierea activității de comerț. Pentruunitățile de alimentație publică rămâne necesară înregistrarea sanitar-veterinară la ANSA, care confirmă respectarea cerințelor aplicabile privind igiena și siguranța alimentelor.

Reprezentanții mediului de afaceri au formulat propuneri menite să faciliteze conformarea pensiunilor și agropensiunilor de capacitate mică. Principalele direcții propuse sunt:

• Simplificarea listei de verificare pentru pensiunile și agropensiunile cu capacități mici de cazare și alimentație, astfel încât aceasta să fie mai accesibilă și mai ușor de utilizat de către operatori;
• Organizarea unor sesiuni comune de informare, împreună cu ANSA și Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM), adresate proprietarilor de pensiuni turistice și agroturistice;
• Revizuirea cadrului de reglementare aplicabil pensiunilor turistice, pentru a-l adapta la specificul și capacitățile acestui segment de activitate.

Propunerile înaintate de mediul privat urmează să fie examinate de instituțiile responsabile, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri de simplificare și eficientizare a procesului de conformare.

Informații actualizate privind cerințele aplicabile, procedurile și formularele destinate operatorilor din domeniul alimentar pot fi consultate pe pagina oficială a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor-ansa.gov.md.

Inițiativa urmărește simplificarea cadrului normativ aplicabil mediului de afaceri, prin revizuirea a circa 100 de acte normative și a peste 180 de acte permisive.

În această perioadă au avut loc 10 ședințe tehnice, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Culturii, Ministerului Sănătății, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Mediului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Energiei, precum și ai autorităților subordonate sau responsabile de domeniile vizate.

În cadrul consultărilor au fost discutate modificările propuse din mai multe domnii de reglementare, printre care:

– reglementarea relațiilor de muncă;

– protecția patrimoniului cultural;

– evaluarea impactului asupra mediului;

– gestionarea apelor uzate industriale;

– aplicarea răspunderii extinse a producătorului;

– diversificarea ofertei turistice rurale;

– facilitarea pescuitului comercial;

– accesul pe piață al produselor fertilizante;

– producția și accesul la medicamente și servicii farmaceutice;

– introducerea pe piață a dispozitivelor medicale conforme;

– facilitarea efectuării studiilor clinice;

– reformarea actelor permisive.

Cele două pachete de dereglementare, un proiect de modificare a legilor și un proiect de modificare a hotărârilor de Guvern, înregistrate cu numerele unice 683/MDED/2026 și 684/MDED/2026, au fost lansate în proces de avizare de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Proiectele vizează modificarea a 71 de legi și a 29 de hotărâri de Guvern. Totodată, acestea propun eliminarea sau transformarea în notificări a aproximativ 80 de acte permisive și prevăd examinarea altor circa 180 de acte permisive „ascunse” – acte permisive neincluse în nomenclatorul din Legea nr. 160/2011. În cazul în care nu vor fi justificate, actele respective își vor pierde caracterul permisiv începând cu 1 ianuarie 2027.

Propunerile au fost elaborate cu suportul partenerilor de dezvoltare PNUD, Danish Industry, GIZ, Proiectul Băncii Mondiale „Ameliorarea Competitivității” și Proiectul STIC.

În cadrul ședinței, participanții au discutat despre modalitățile practice de implementare, impactul asupra timpului de muncă al angajaților, costurile aferente, precum și modul în care poate fi eficientizat procesul de supraveghere a sănătății lucrătorilor, atât din perspectiva angajatorului, cât și a angajatului. 

Actul va intra în vigoare la 7 noiembrie 2026, acesta aprobă Regulamentul cu privire la supravegherea sănătății lucrătorilor expuși riscurilor profesionale și Regulamentul sanitar cu privire la examenele medicale obligatorii ale lucrătorilor în scopul prevenirii bolilor transmisibile, abrogând totodată Hotărârea Guvernului nr. 1079/2023 cu privire la examenele medicale profilactice obligatorii ale lucrătorilor.

Acestea au drept scop prevenirea îmbolnăvirilor, depistarea precoce a afecțiunilor și diagnosticarea timpurie a bolilor profesionale. Totodată, cheltuielile vor fi acoperite de angajator, iar în anumite cazuri de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Dacă o persoană achită examenul medical la angajare și este declarată aptă, suma va trebui restituită integral de angajator în cel mult o lună de la angajare.

De asemenea, hotărârea transpune o serie de directive europene privind protecția lucrătorilor la locul de muncă – referitoare la agenți chimici, biologici, cancerigeni, azbest, radiații și zgomot- precum și prevederi din Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru.Datele internaționale arată că sănătatea populației active este influențată de factorii de mediu, comportamentali și socioeconomici. Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și Organizației Internaționale a Muncii, la nivel global, circa 1,9 milioane de decese anual sunt atribuite expunerilor ocupaționale, majoritatea fiind cauzate de boli profesionale. În acest context, consolidarea mecanismelor de prevenție devine o prioritate

La ședință au participat Cristina Ceban, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Nicoleta Colomeeț, Directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), reprezentanți ai asociațiilor de business, ai instituțiilor publice, mediului privat și societății civile.

Secretara de Stat, Cristina Ceban, în deschiderea evenimentului a menționat că lansarea acestei platforme reprezintă un pas important atât pentru companii, cât și pentru consumatori și este rezultatul unui efort comun, care reflectă angajamentul nostru de a dezvolta servicii publice digitale moderne, transparente și orientate spre nevoile utilizatorilor.

“Obiectivul acestui mecanism nu este de a crea responsabilități suplimentare pentru mediul de afaceri, ci de a oferi un instrument eficient pentru gestionarea și soluționarea reclamațiilor, contribuind la prevenirea litigiilor și la identificarea unor soluții echilibrate pentru toate părțile implicate. Ne dorim ca această platformă să consolideze încrederea dintre consumatori și operatorii economici, să încurajeze o cultură a dialogului și a cooperării și să faciliteze soluționarea amiabilă a problemelor apărute în relațiile comerciale”, a menționat Cristina Ceban, Seretar de Stat al MDED. 

„Modulul Protecția Consumatorului va simplifica interacțiunea dintre consumatori și mediul de afaceri, oferind un proces simplu și digital pentru soluționarea reclamațiilor și, ulterior, depunerea petițiilor. Pentru noi este important ca acest instrument să fie construit împreună cu cei care îl vor utiliza, iar dialogul cu reprezentanții IMM-urilor ne ajută să adaptăm platforma la necesitățile comercianților și consumatorilor”, a spus Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică.

Ședința a fost prezidată de Liliana Busuioc, Vicepreședinta Consiliului Consultativ al ÎMM-urilor și directoare executivă a Alianței Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova (AIM).

Astfel, în cadrul ședinței au fost discutate noile funcționalități ale platformei, dedicate acestui modul; cum va decurge interacțiune dintre consumatori și agenții economici, de la depunerea unei reclamații până la soluționarea acesteia și modul în care companiile vor recepționa, examina și soluționa reclamațiile transmise prin intermediul platformei.

Modulul urmează a fi lansat pentru pilotare la începutul lunii august 2026 pe platforma guvernamentală edemocratie.gov.md.

Odată lansat, modulul va oferi consumatorilor o cale unică, rapidă și transparentă de a semnala neconformitățile produselor sau serviciilor achiziționate. În același timp, agenții economici și autoritățile cu atribuții în domeniu vor avea la dispoziție un mecanism digital unificat de recepționare, examinare și soluționare a petițiilor, menit să reducă birocrația și termenele de răspuns către consumatori.

La ședință au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților publice și ai partenerilor de dezvoltare. Discuțiile au vizat consultarea și colectarea propunerilor pentru definirea direcțiilor Foii de parcurs ESG și instrumente de finanțare care să sprijine IMM-urile în implementarea practicilor sustenabile.

În cadrul reuniunii au fost abordate principalele aspecte legate de integrarea criteriilor ESG în activitatea IMM-urilor și de consolidarea accesului acestora la finanțare durabilă: legătura dintre ESG și competitivitatea IMM-urilor; elaborarea Foii de parcurs ESG și mecanismelor de finanțare durabilă; rezultatele preliminare privind nivelul de pregătire al IMM-urilor pentru ESG;necesitățile și barierele identificate până în prezent și experiența acumulată în urma pilotării raportării ESG în cadrul a trei companii.

Implementarea Foii de parcurs ESG și a mecanismelor de finanțare durabilă va sprijini IMM-urile în alinierea la așteptările investitorilor, va facilita accesul la capital și va contribui la creșterea competitivității prin practici de afaceri transparente și sustenabile.

Propunerile și recomandările formulate în cadrul reuniunii vor fi integrate în procesul de elaborare a Foii de parcurs ESG, document care va stabili direcțiile strategice pentru promovarea sustenabilității în rândul IMM-urilor din Republica Moldova.

Ședința a fost organizată de proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), în parteneriat cu Secretariatul Consiliului Economic, AO AFAM și AO CEDAS, cu suportul financiar al Suediei și Marii Britanii.

Consultările au avut loc în cadrul ședinței Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective, cu participarea Viceprim-ministrului Eugeniu Osmochescu, a ministrei Muncii și Protecției Sociale, a reprezentanților ministerelor, sindicatelor, patronatelor, Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, instituțiilor relevante și experților în domeniu. 

Primul pachet de dereglementare include modificări pentru 71 de legi, inclusiv Codul muncii și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă, iar al doilea vizează revizuirea a 29 de hotărâri de Guvern. Totodată, sunt analizate măsuri privind eliminarea sau transformarea unor acte permisive și revizuirea cerințelor administrative care pot genera sarcini suplimentare pentru mediul de afaceri.

În cadrul consultărilor au fost examinate propunerile privind modernizarea legislației muncii, cu accent pe reducerea poverii administrative, clarificarea procedurilor și crearea unui cadru mai flexibil și previzibil pentru angajatori, menținând în același timp protecția drepturilor angajaților.

Propunerile au fost elaborate în urma consultărilor cu factorii interesați, inițiate de MDED în decembrie 2025, și evaluate din perspectiva compatibilității cu legislația Uniunii Europene și convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte.

Consultările desfășurate creează cadrul pentru analiza propunerilor și valorificarea expertizei Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a partenerilor sociali și a instituțiilor implicate, în vederea conturării unor soluții echilibrate și eficiente.

Pachetele de dereglementare fac parte din Agenda de Reforme a Republicii Moldova și urmăresc simplificarea cadrului de reglementare, reducerea poverii administrative, stimularea competitivității și crearea unui mediu economic mai atractiv pentru investiții și locuri de muncă.

La ședință au participat Ina Butucel, Secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Diana Coșalîc, Director interimar al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), reprezentanți ai asociațiilor de business, ai mediului de afaceri și ai altor instituții publice și parteneri de dezvoltare.

Au fost explicate pe scurt cum pot fi obținute subvențiile și ce trebuie să facă fermierii pentru a accesa sprijinul financiar. Participanții au aflat ce bani sunt disponibili prin Programul Agricol 2026-2030, ce s-a schimbat în noua politică de subvenționare, cum se depun cererile, ce documente sunt necesare și care sunt pașii pentru a primi finanțarea.

Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030, intrat în vigoare în iunie 2026, introduce noi oportunități de finanțare pentru fermieri, prin intervenții dedicate sectorului vegetal și zootehnic, irigațiilor, agriculturii ecologice, tinerilor fermieri și fermelor de familie. Documentul stabilește modul de acordare a sprijinului financiar pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar în următorii cinci ani și instituie un sistem de monitorizare bazat pe indicatori de realizare, rezultat și impact, care va permite evaluarea anuală a fiecărei intervenții în funcție de performanțele obținute, asigurând orientarea fondurilor către proiectele cu cel mai mare efect asupra dezvoltării agricole și rurale.

În acest sens, participanții au discutat și despre elaborarea ghidurilor de accesare a fondurilor, subliniind necesitatea ca acestea să fie intuitive, practice și ușor de utilizat de către fermieri.

Reprezentanții mediului de afaceri au solicitat ca procesul de informare să includă asistență practică pentru scrierea proiectelor, explicarea clară a etapelor de depunere și detalierea elementelor obligatorii pe care trebuie să le conțină o propunere de investiții. Totodată, aceștia au accentuat importanța unei campanii de informare bine structurate în teritoriu, care să ajute potențialii beneficiari să pregătească dosare conforme și competitive.

Noua abordare presupune evaluarea integrată a proiectelor investiționale înainte de acordarea sprijinului financiar. Acest mecanism va permite orientarea resurselor către proiectele cu cel mai mare impact asupra obiectivelor de dezvoltare agricolă și rurală și va contribui la utilizarea eficientă a fondurilor publice prin selectarea investițiilor cu cel mai bun raport între costuri și rezultate.

Grupul de Lucru nr. 10 se va reuni lunar, pe platforma Consiliului Economic, pentru a discuta în mod structurat propunerile, problemele și inițiativele înaintate de mediul de afaceri. Aceste ședințe vor aduce la aceeași masă toți factorii de decizie și actorii relevanți, oferind un cadru permanent de dialog, cooperare și soluționare a dificultăților întâmpinate în sectorul agroalimentar. Prin aceste întâlniri regulate, Consiliul Economic își propune să faciliteze identificarea rapidă a problemelor, formularea de soluții practice și coordonarea acțiunilor dintre instituțiile publice și mediul privat, astfel încât intervențiile să fie orientate direct în beneficiul fermierilor și al întreprinderilor agricole.

Reuniunea a avut loc în continuarea ședinței de lucru desfășurate la 14 iulie 2026, în cadrul Ministerului Muncii și Protecțiie Sociale, confirmând angajamentul autorităților de a susține un proces de consultare transparent și continuu în cooperare cu sindicatele, patronatele, mediul de afaceri și societatea civilă.

Proiectul de lege are drept scop transpunerea în legislația națională a șase directive europene:

• 97/81/CE munca pe fracțiune de normă
• 98/59/CE concedierile colective
• 1999/70/CE munca pe durată determinată
• 2001/23/CE menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi
• 2003/88/CE organizarea timpului de lucru
• (UE) 2019/1152 transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă
• 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară.

În acest scop, sunt vizate spre modificare patru acte normative-cheie:

Legea nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii– se clarifică atribuțiile de informare, mecanismul prescripțiilor și al planului de remediere, aplicarea sancțiunilor contravenționale, precum și termenul de executare a măsurilor prescrise.

Codul muncii nr. 154/2003-se introduc noțiuni noi (salariat comparabil, salariat cu timp de muncă parțial, salariat mobil), se consolidează egalitatea de tratament pentru salariații cu contract pe durată determinată și cu timp parțial, se extinde informarea și consultarea reprezentanților salariaților în cazul concedierilor colective și al transferului de întreprinderi, se reglementează organizarea timpului de muncă, precum și particularitățile muncii în transportul naval, în gospodăriile casnice și prin agent de muncă temporară.

Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008-se consolidează protecția lucrătorilor de noapte și a celor care prestează activitate în schimburi.

Codul contravențional nr. 218/2008 este introdusă sancționarea neinformării salariatului privind condițiile de activitate (art. 55).

Proiectul de lege consolidează drepturile categoriilor vulnerabile de salariați (cu timp parțial, pe durată determinată, mobili) și clarifică obligațiile angajatorilor, oferind Inspectoratului de Stat al Muncii pârghii mai eficiente de intervenție.

Elaborarea proiectului de lege derivă din Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029 (PNA), Clusterul 3-Competitivitate și Creștere Incluzivă, Capitolul 19-Politica socială și ocuparea forței de muncă (acțiunile normative nr. 3 și 24, cu termen de adoptare decembrie 2026), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025, cu modificările ulterioare.

Dialogul public-privat rămâne esențial în acest proces. Implicarea activă a sindicatelor, a patronatelor și a societății civile în definitivarea textului legislativ asigură atât conformitatea cu practicile europene, cât și adaptarea soluțiilor legislative la realitățile concrete ale pieței muncii din Republica Moldova. Consultările publice rămân deschise, iar propunerile pot fi transmise până la finalul acestei săptămâni, 31 iulie 2026.

Proiectul de lege poate fi accesat aici: https://particip.gov.md/ro/document/stages/proiect-de-lege-pentru-modificarea-unor-acte-normative-codul-muncii-cod-contraventional-legea-ism/16521

Consiliul Economic rămâne deschis unui dialog constructiv pe tot parcursul procesului de definitivare a proiectului de lege.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice, lideri din mediul de afaceri, organizații ale mediului antreprenorial, precum și experți internaționali și naționali din România, Estonia și Republica Moldova, reuniți pentru a discuta implementarea noului cadru legal și bunele practici europene în domeniu.

În cadrul conferinței au fost prezentate principalele obligații de conformare ce revin operatorilor de date, modalitățile de gestionare a riscurilor asociate prelucrării datelor cu caracter personal, precum și măsurile necesare pentru consolidarea încrederii clienților și partenerilor în economia digitală. Participanții au primit informații practice, exemple concrete și recomandări utile pentru pregătirea organizațiilor înaintea intrării în vigoare a noii legislații.

Experta în protecția datelor cu caracter personal Dana Cireasa a susținut un training practic, cu numeroase exemple și liste de verificare pe care antreprenorii le pot utiliza pentru a-și analiza procesele interne și a-și adapta activitatea la noile prevederi legislative.

În cadrul primului panel al conferinței, Vitalie Tarlev, consilier în digitalizare al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a accentuat rolul Consiliului Economic ca platformă instituțională de dialog public-privat, care facilitează identificarea unor soluții de reglementare echilibrate, capabile să protejeze drepturile cetățenilor fără a afecta investițiile și inovarea.

„Consiliul Economic are o contribuție directă la modernizarea cadrului normativ în domeniul protecției datelor. Prin primul Pachet legislativ pentru digitalizare (Legea nr. 175/2021), Consiliul a facilitat promovarea unui amplu pachet de amendamente la Legea nr. 133/2011, care au eliminat bariere administrative și au susținut dezvoltarea serviciilor digitale. Ulterior, în procesul de elaborare a Legii nr. 195/2024, Consiliul Economic a găzduit consultări extinse între autorități, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și comunitatea de afaceri, contribuind esențial la respingerea unor proiecte alternative de lege și la conturarea unui cadru legislativ echilibrat, predictibil și armonizat complet cu GDPR”, a menționat Vitalie Tarlev.

La 25 iulie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal, care va înlocui cadrul actual reglementat de Legea nr. 133/2011 și va deveni aplicabilă începând cu 23 august 2026. Noua reglementare transpune în mod substanțial Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) și reprezintă una dintre cele mai ample reforme legislative cu impact direct asupra companiilor care prelucrează date cu caracter personal în Republica Moldova sau în legătură cu persoane aflate pe teritoriul acesteia.

Astfel, aceasta se aplică nu doar operatorilor stabiliți în Republica Moldova, ci și operatorilor care nu au sediu local, atunci când prelucrarea este legată de oferirea de bunuri sau servicii persoanelor aflate în Republica Moldova sau monitorizarea comportamentului acestora. Pentru grupurile internaționale, aceste prevederi pot genera obligații suplimentare, inclusiv desemnarea unui reprezentant în Republica Moldova și revizuirea fluxurilor de date transfrontaliere.

Perioada următoare presupune o colaborare susținută pentru elaborarea de ghiduri practice, clarificarea interpretărilor și dezvoltarea unor instrumente digitale care să simplifice conformarea, precum și pentru integrarea principiului privacy by design încă din faza de proiectare a noilor servicii digitale, un demers cu atât mai important pe fondul extinderii utilizării inteligenței artificiale. Iar, dialogul public-privat, în domeniul protecției datelor, rămâne o condiție esențială pentru o economie digitală competitivă.