Realizarea Foii de parcurs pentru abilitarea economică a femeilor ia amploare. 21 la sută din acțiunile din acest document deja sunt realizate sau în proces de implementare la numai patru luni de la lansare. Despre asta a fost anunțat la ședința Grupului de lucru pentru abilitarea economică a femeilor în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM.

Totodată, după lansare în mai 2022, mai mulți parteneri de dezvoltare precum UNICEF, UNFPA, GIZ, BERD și alții s-au alăturat Foii de parcurs cu acțiuni concrete. Acest lucru a ajutat la extinderea grupurilor de acțiuni de la 12 la 19. A crescut și numărul de acțiuni de la 47 la 63.

Potrivit experților Secretariatului Consiliului Economic, printre acțiunile realizate se numără: 1) asigurarea cadrului legal pentru integrarea principiilor remunerării egale. Codul Muncii a fost modificat pentru a include măsuri de creștere a transparenței sistemului de salarizare și o cerință ca toți angajatorii să utilizeze un sistem echitabil de evaluare a performanței; 2). promovarea reconcilierii vieții profesionale cu cea de familie. Au fost aduse modificări legislative cu privire la indemnizațiile adresate familiilor cu copii, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2022. Prin modificările operate, a fost extins termenul de acordare a concediului paternal de la 56 zile la 12 luni de la nașterea copilului. De asemenea, au fost elaborate proiectul de lege cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copilului și proiectul regulamentului sanitar ale acestor servicii, care au fost dezbătute public în cadrul Comisiei Parlamentare protecție socială, sănătate și familie în Octombrie. 4). prevenirea segregării profesionale prin programe de orientare în carieră și mentorat pentru fete și femei. A fost elaborat și aprobat în ședința Secretarilor Generali din 14 iulie 2022 Proiectul Politicii de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2022-2026. Printre obiectivele proiectului se enumeră sporirea de la 44% la 48% a ratei de participare a femeilor cu vârsta de 25-34 ani și de la 43,2% la 47,2% a ratei de ocupare a femeilor cu vârsta de 25-34 ani către anul 2026 și reducerea de la 22,9% în anul 2021 până la 19%  a ocupării informale în rândurile femeilor și bărbaților către anul 2026. Proiectul urmează să fie gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Printre realizări se enumeră și Campania de informare privind necesitatea și valoarea implementării principiului de plată egală pentru muncă egală, lansată în August de Secretariatul Consiliului Economic, în colaborare cu UN Women Moldova și cu sprijinul financiar al Suediei. Aceasta vizează angajații și angajatorii atât din sectorul real al economiei, cât și din sectorul public, privind necesitatea transparentizării salariului pentru ocuparea funcțiilor vacante prin intermediul concursurilor de angajare.

Prezentă la ședință președinta Grupului de lucru Stella Jemna, Șefa de Cabinet al Prim-ministrului, a salutat interesul sporit al tuturor părților implicate în procesul de implementare în Moldova a principiilor de abilitare a femeilor și a chemat toți actorii să se implice în promovarea acestora. ”Suntem gata să acordăm tot suportul necesar în punerea în aplicare a Foii de parcurs pentru abilitarea economică a femeilor”, a adăugat Stella Jemna.

Totodată, în cadrul ședinței au fost dezbătute barierele și provocările care împiedică activitatea economică a femeilor și ce acțiuni va include foaia de parcurs ca răspuns. Veronica Arpintin managerul național al serviciului de Consultanță în Afaceri BERD în Moldova a salutat  activitatea Grupului de lucru menționând că echipa de consultanță în afaceri BERD, care pune în aplicare programul Femei în Afaceri, susținut de Suedia, înregistrează progrese la numărul companiilor active, administrate de femei, care accesează serviciu de consultanță și programe de instruiri. În anul 2022 această cifră a crescut cu 15% din beneficiarii BERD. Potrivit lui Veronica Arpintin, în mediu, din beneficiarii BERD, care accesează servicii de consultanță, companiile conduse de femei au un volum de vânzări cu 30-40% mai mici, decât cele, administrate de bărbați. Totodată, printre provocările cu care se confruntă companiile sunt stereotipurile de gen, care trebuie eliminate prin acțiuni comune.

Datele BERD mai arată că, în R Moldova ponderea femeilor în conducerea companiilor medii și mari este de cca 1%, adică femeile având aceleași studii ca și bărbați, nu sunt promovate sau ezită să avanseze și sa-și dezvolte afacerile. ”Încurajăm membrii grupului de lucru să analizeze extinderea/inițierea acțiunilor, ce țin de abordarea stereotipurilor referitoare la rolul femeilor, acces la piețe și finanțare precum și încurajarea antreprenoriatului feminin”, a adăugat Veronica Arpintin. 

Tatiana Udrea coordonatoarea programului abilitarea economică a femeilor din cadrul UN Women Moldova a menționat în cadrul ședinței grupului de lucru că femeile dețin sau gestionează afaceri într-o proporție mai mică decât bărbații (33,9%), și mai  frecvent  decât bărbații dețin afaceri micro (90,3% versus 82,3%)  și  rareori  dețin  afaceri  de  dimensiuni mijlocii și mari (1,3% versus 3,3%). Asta pentru că femeilor de afaceri le vine greu să combine viața de familie cu cea profesională. Pentru soluționarea acestor probleme e nevoie de dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor preșcolari, a serviciilor de creșă, inclusiv în cadrul companiilor private, oferirea facilităților fiscale pentru asemenea companii, a mai subliniat Tatiana Udrea, menționând că acestea sunt practici internaționale.

La rândul său Diana Crudu, Președinta Asociației Femeilor din Agricultură și Turism ”Eurocivis” susține că există o serie de bariere în calea antreprenoriatului feminin, cum ar fi lipsa fondurilor și accesul limitat la finanțare, accesul limitat la piețe, precum și proceduri complexe, cerințe excesive de certificare și de conformitate. Iar pentru a avea succes, e nevoie ca femeile antreprenoare, producătoare în sectorul agricol să fie capacitate cum se vinde online, cum se înregistrează o marcă comercială, cum se obține certificarea ISO și altele. De asemenea, acestea mai trebuie să beneficieze de schimb de experiență cu fermiere din alte regiuni și țări. Educația financiară și digitală a femeilor de asemenea sunt domenii care trebuie dezvoltate, a mai subliniat Diana Crudu.

Elena Maevski, Coordonatoare de Programe la Asociația Companiilor din Industria Electronică din Moldova susține că, conform unui studiu recent efectuat de UN Women, tinerele din Moldova nu sunt deloc interesate de domenii STEM și TIC. În mare parte din stereotipul că aceste profesii sunt dominate de bărbați. Asta în timp ce există o lipsă acută de cadre în toate aceste domenii a mai menționat Elena Maevski. De exemplu numărul femeilor angajate în domeniile STEM și TIC este foarte mic, doar 31% din locurile de muncă din sector şi 19% din profesiile digitale. Prin urmare, creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la imaginea femeilor în sectorul electronicelor este o necesitate, ca și un program de mentorat pentru fete și femei în această industrie, a mai subliniat Elena Maevski.

La rândul ei, Marina Albu, Președinta Rețelei Naționale LEADER din Republica Moldova, a remarcat că femeile din comunitățile rurale obțin succese în afaceri, dar au nevoie și de sprijin financiar pentru a realiza mai mult. Femeile sunt cele mai active în grupurile de inițiativă locală (GAL-uri). Din cele 48 de GAL-uri înființate până acum, 15% sunt conduse de femei. GAL-urile aduc comunitățile rurale la un nivel mai înalt de dezvoltare, astfel încât acțiunile specifice din foaia de parcurs pot fi implementate inclusiv local.

Urmează ca propunerile vociferate în cadrul acestei întruniri să fie sistematizate de către Secretariatul Consiliului Economic pentru ca ulterior, cele  mai relevante acțiuni să se regăsească în Foaia de Parcurs, care va fi actualizată și publicată pe pagina oficială a Consiliului Economic.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de proiectul Corporației Internaționale Financiare Reforma climatului investițional, finanțat de Agenția de Dezvoltare Internațională a Guvernului Suediei.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare.